|vineri, ianuarie 19, 2018
  • Follow Us!

Dumitru Persu încearcă să scape de revocarea cerută de ACL, agăţându-se de… precedentul Romulus Bulacu 

dumitru_persu

Joi, 30 octombrie 2014, Consiliul Judeţean Vâlcea se va întruni în şedinţă ordinară pentru a vota propunerea privind revocarea din funcţia de vicepreşedinte al instituţiei a lui Dumitru Persu, secretar executiv al PSD Vâlcea. La începutul lunii octombrie, 16 consilieri judeţeni din cadrul Alianţei Creştin – Liberale au solicitat convocarea şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Vâlcea din luna octombrie 2014 şi introducerea pe ordinea de zi a patru puncte, printre care: proiect de hotărâre privind revocarea din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea a lui Dumitru Persu; proiect de hotărâre privind alegerea unui vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea. Iniţiativa celor 16 consilieri judeţeni este motivată, potrivit expunerii de motive, pe considerentul că, atât la nivel naţional cât şi la nivel local Uniunea Social Liberală (USL) reprezentând alianţa între PSD şi ACD nu mai există, configuraţia politică actuală dând naştere unei noi majorităţi în Consiliul Judeţean Vâlcea. Potrivit Legii administraţiei publice locale, eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judeţean. De asemenea, potrivit Legii privind statutul aleşilor locali şi din regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Judeţean Vâlcea, mandatul de vicepreşedinte al consiliului judeţean, respectiv de viceprimar, poate înceta înainte de termen în urma eliberării sau revocării acestuia din funcţie, în condiţiile Legii nr. 215/2001.

Însă, Dumitru Persu încearcă să se ascundă în spatele a tot felul de „chichiţe legislative” pentru a scăpa nevătămat din încercarea de schimbare din funcţia de vicepreşedinte, pusă la cale de consilierii judeţeni ai ACL. De aceea, Bogdan Lăstun (un bun prieten cu Dumitru Persu), directorul Direcţiei Generale de Administraţie Locală din CJ Vâlcea, a întocmit un „raport de specialitate” extrem de stufos, cu trimiteri la diverse hotărâri ale instanţelor de judecată în cazuri similare. În cazul Hotărârii Consiliului Judeţean Vâlcea nr. 32 din 28 februarie 2011 privind revocarea din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea a lui Romulus Bulacu, hotărâre întemeiată tot pe dispoziţiile art. 101 din Legea administraţiei publice locale, nr. 215/2001, coroborate cu cele ale art. 18 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali si cu cele ale art. 61 din regulamentul de organizare si funcţionare a Consiliului Judeţean Vâlcea, instanţele de judecată au anulat această hotărâre. Tribunalul Vâlcea, prin Sentinţa nr. 1322 din 7 iunie 2011, pronunţată în dosarul nr. 1177/90/2011 a admis acţiunea Prefectului Judeţului Vâlcea şi cererea de intervenţie accesorie a lui Romulus Bulacu şi, în consecinţă, a anulat Hotărârea Consiliului Judeţean Vâlcea nr. 32 din 28 februarie 2011 şi a respins cererea de intervenţie accesorie a intervenientului Poenaru Constantin Mircea. Această hotărâre a fost menţinută irevocabil şi prin Decizia nr. 2429/R-CONT din 2 noiembrie 2011 de Curtea de Apel Piteşti care a respins ca nefondate recursurile declarate de pârâtul Consiliul Judeţean Vâlcea şi intervenientul Poenaru Constantin Mircea. Tribunalul Vâlcea şi-a motivat hotărârea pe considerentul că: „Funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean nu este legată în mod direct de schimbarea configuraţiei politice întrucât aceasta ar conduce la o instabilitate permanentă a funcţiei de vicepreşedinte, iar dispoziţiile legale invocate de pârât şi intervenientul în interesul pârâtului, respectiv art. 18 din Legea nr. 393/2004 şi art. 101 din Legea nr. 215/2001 nu reglementează această situaţie, astfel că pârâtul nu putea să revoce sau să elibereze din funcţie vicepreşedintele consiliului judeţean, în alte condiţii care nu sunt reglementate de lege, având în vedere că la eliberarea din funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean ca sancţiune, legea stabileşte condiţiile şi motivele eliberării, de aici rezultând şi faptul nemotivării în fapt a hotărârii contestate nici cu privire la schimbarea configuraţiei politice a Consiliului Judeţean Vâlcea şi nici ca sancţiune ca urmare a săvârşirii unor abateri grave în exercitarea mandatului de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea de către reclamantul Bulacu Romulus”. Curtea de Apel Piteşti a menţinut hotărârea pronunţată de Tribunalul Vâlcea şi a motivat propria hotărâre pronunţată pe următoarele considerente: „Din normele legale sus citate rezultă că vicepreşedintele unui consiliu judeţean poate fi înlăturat din funcţia respectivă mai înainte de expirarea mandatului său prin două modalităţi: eliberare şi revocare”. Revenind la reglementarea legală strictă, se observă că în cazul eliberării din funcţie, legea administraţiei publice locale stabileşte modalitatea de adoptare a hotărârii de consiliu judeţean, anume aceeaşi modalitate de vot ca şi la alegerea în funcţie, cu precizarea expresă că propunerea trebuie să vină de la un anumit număr de consilieri. În cazul revocării, legea „tace”. Iar „tăcerea” legii nu înseamnă că destinatarii ei sau judecătorii (care nu pot fi acuzaţi, astfel, de denegare de dreptate) au puterea de a o completa, de a adăuga normele absente, de a acoperi lacuna prin crearea unor norme juridice, atribuţie recunoscută de constituţie puterii legiuitoare si, prin excepţie, prin delegare, puterii executive. În cazul de fată în care legea administraţiei publice locale tace în privinţa revocării, nu este permis recurentului să adopte măsura respectivă în condiţiile pe care legiuitorul le-a prevăzut pentru eliberarea din funcţie. Analogia legii în această situaţie nu este permisă, întrucât procedura art. 101 din Legea nr. 215/2001 este prevăzută strict pentru eliberare din funcţie. Caracterul excepţional al procedurii de eliberare rezultă din faptul că procedura de luare a măsurii este aceeaşi ca şi în cazul alegerii în funcţie, respectiv din faptul că legiuitorul foloseşte două noţiuni distincte de încetare a mandatului înainte de termen, după cum am arătat mai sus. Nu se poate susţine că legiuitorul a folosit cuvinte sinonime, întrucât din punct de vedere al vocabularului, cele două noţiuni nu sunt sinonime. Astfel, „revocare” este sinonim cu „anulare, contramandare”, iar „eliberare” are mai multe sinonime, dar niciunul nu este „revocare”. Pe de altă parte, faptul că legiuitorul a folosit conjuncţia disjunctivă „sau” (care separă, care deosebeşte, care exclude) arătând cele două modalităţi de încetare a mandatului, este un alt argument pentru care analogia legii nu poate fi admisă într-o situaţie ca cea din speţă. Cu atât mai mult, aşa cum s-a arătat anterior, cele două noţiuni pot avea conţinut şi efecte juridice distincte. Prin urmare, dacă legea nu stabileşte cadrul din care să se deducă maniera efectivă de a adopta măsura revocări si efectele ei, în condiţiile în care cealaltă măsură de încetare a mandatului este reglementată, Consiliul Judeţean Vâlcea nu putea recurge în mod valabil la ea.

Anterior adoptării hotărârii de revocare, Consiliul Judeţean Vâlcea a adoptat Hotărârea nr. 166 din 1 decembrie 2009 privind eliberarea din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea a consilierului judeţean Romulus Bulacu. Această hotărâre a fost contestată de Prefectul Judeţului Vâlcea care a solicitat anularea acesteia pe considerentul că eliberarea din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea nu poate fi realizată decât ca sancţiune, în condiţiile legii speciale a statutului aleşilor locali şi având în vedere procedura utilizată la adoptarea hotărârii, respectiv în şedinţă extraordinară. Analizând primul motiv, Curtea de Apel Piteşti a reţinut în Decizia nr. 706/R/C din 21 mai 2010 următoarele: „Din analiza primului motiv sunt incidente două categorii de texte, art. 69 alin. 4 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, respectiv art. 101 alin. 3 din Legea nr. 215/2001 şi art. 18 alin. 4 din Legea nr. 393/2004”. Acestea din urmă reprezintă dispoziţiile de drept comun, generale, cu privire la eliberarea din funcţie a vicepreşedintelui consiliului judeţean, care reglementează şi norme de procedură, potrivit cărora se realizează eliberarea din funcţie.

(Petre Coman)

Leave a Response