|duminică, februarie 26, 2017
  • Follow Us!

Băiatul mamii 

De cum se făcuseră simţite „binefacerile” noii legi a invăţământului propuse de Murgă, omul cu liceul făcut pe sponci, cum s-au făcut văzute nişte reclamaţii chiar din anturajul său, Tripuţă Pătru şi soţia sa Ţaica, mai ales ea, hotărâră brusc soarta fiului lor, Maicăl…

Dragul meu, acum că se poate, Maicăl al nostru are de toate… Da, dragă, şi ce-i cu asta?

Păi, bă, încă nu ai înţeles că democraţia e a noastră… Numai a noastră…

Ce vorbeşti, fă? Tu ştii ce înseamnă cuvântul acesta?

Păi, da? Ce, bă, tu tot mă mai crezi proastă? Ia, vezi, tu!…

Zi-i! Dacă ştii…

Hai, bă, că ştiu! Nu vine de la „democraţie”. Nu le-am demonstrat noi că putem să facem bani? Că avem destui, nu poţi să zici că nu e adevărat!

Taci, fă, dracului, că-teaud oamenii oamenii din jur! Făă! Democraţie vine din greceşte, cică, şi înseamnă „puterea poporului”. Auzi? A poporului, nu a banilor…

Oricum, dragule, Maicăl al nostru…

Zi-i, dragă Mihai! Nu te mai prostii!

Ce vorbeşti, bă? Maicăl al meu e Maicăl, şi o să ajungă sus de tot, ce ştii tu?

Ajunge, pe dracu! Nu vezi că seamănă cu tine şi trece prin şcoală ca gâsca prin apă? Ori ai uitat câţi bani ai dat ca să treacă şi el clasele?

Bă, nu fii rău! Că e şi copilul tău şi acum te strâng de gât!

Da, dragă, e şi al meu şi, tocmai de aceea, sunt conştient că nu poate mai mult.

Hai, mă, dragă mă! Ascultă-mă şi pe mine…

Ia, zi-i, dragă! Ce vrei?

Hai, să-l trimitem pe Mihai, uite, că aşa îi zic, să-ţi fac pe plac…

Unde să-l trimitem?

În străinătate, ce, dracu, că doar avem de toate!

Ce să facă, fă, acolo? El nu e în stare să trăiască aici, darmite acolo…

Să înveţe şi al acolo! Ca al lui Ciobu şi al lui Chiombea, ca fata lui Katzaievici, că doar îi ştii…

Da, dragă, dar el nu e ca ei…

Păi, nici vara nu-i ca iarna!

Râzi tu râzi, Ţaico, că nici tu nu eşti Pârţescu, dar ăsta e adevărul!

Dragul meu, fac rămăşag cu tine pe toată partea mea de beneficiu că Maicăl al nostru se va schimba total şi va fi mai deştept…

Pe cuvântul tău? Mergem la notariat?

Mergem!

Şi Tripuţă Pătru luând-o de mână pe Ţaica luzi, plecă la notariat, semnă şi contrasemnă pariul propus, umblă pe la oamenii lui Murgă, bineînţeles cu sume de bani destul de mri, ca să capete bursă, deschise nişte conturi pe numele odraslei sale şi într-o zi, la timp, desigur, iată-l, pe peronul gării, fluturând batista cu care abia îşi ştersese câteva lacrimi, că „doar era şi copilul lui, ce, dracu! Ţaica lui era fericită, chiar în al nouălea cer… În fine, Maicăi al ei va ajunge om şi va şti o limbă, în cazul lui franceza, foarte bine.

Şi trenul s-a dus, anii au trecut, ploile au revenit şi l-au adus şi pe Mişel acum, că Maicăl se uitase, pe acelaşi peron. Tripuţă Pătru şi Ţaica lui, veri de toate gradele, dar şi vecini neranchiunoşi pe prostie înfruntau ploaia de vară, în rafale, care îl însoţeau pe Mişel.

Ma mer…strigă tare Mişel, coborând scările trenului, sub o umbrelă mare, colorată…

I-auzi-l, Pătrule! Mânca-l-ar mama! Ce ţi-am zis eu? sări de două palme Ţaica. Vezi, că ştie şi franceză? Băiatul mamii! Uraa! Am câştigat!

…Că aţi venit toţ pi pluia asta grande!…îşi continuă fraza Mişel…Şi toţi izbucniră în râs, mai ales Tripuţă Pătru… Pentru că atunci când pleci bou n-ai cum să te schimbi!

George Achim

 

 

                                   Blestemul dorului

 

Fac parte din fiinţă

Şi dau bunătate,

E demonstrat de ştiinţă

Şi notat în carte,

Şi-s poate doar al vostru

Că nici de tradus,

Nu pot să-mi schimbe rostul.

De Dumnezeu sunt pus

Să vă atrag, liant

Unei vieţi curate,

Drum spre celălalt

Şi dincolo de moarte.

Fără mine visul

Nu şi-ar găsi final

Şi ar muri învinsul,

Curaju-ar fi banal.

Iubirea nu ar fi

Sentimentul care

Şi munţii i-ar răzbi

Nu mai vorbesc de mare.

Cu patria, desigur,

Există un pact.

Nu eşti odată singur

Şi eşti interesant.

Acasă eşti mereu,

Oriunde vei ajunge

La bine şi la greu

Eu mă aflu-n sânge.

Pământul răsuflă

Prin mine, la fel

Şi inima ne-o umflă

Ca să fii model.

Doru-i peste tot

Şi ăsta-s veşnic eu

Şi-n cântec şi, în port,

Şi-n râset şi-n văleu.

Nu înţele, însă, de ce

Tinerii care-au plecat

Amarul să-şi înece

De mine au uitat?

Să fie rădăcina

Străpungând pământul,

Ori aura-divina

Ce-ncununează gândul

Nu ştiu, dar sunt mulţi

Care poartă vina…

Prea culţi ori inculţi

Ce nu merită stima

Ci blestemul, mai ales

Ca să-i trezească…

Să-l lase-n draci de interes

Şi-n dor ca să trăiască!

G.Alunelă

 

 

Degeaba i-aruncă în grabă

Colacul de salvare,

Când dorul nu mai e în treabă

Şi tot ce e trainic moare!

Geo Tasău

 

 

Proptele

Orizontal:1- Cei care asupresc

2 –Făina berii –Mierloi(pop.)

3 –Măsura lui Cuza –Primejdii

4 –Împletită

5 –Plantă textilă –Plată eşalonată –În uslaşi!

6 –Ca pelinul –În acest loc

7 –A curge apa –Mers pe apă

8 –Bătut în piuă –Acasă

9 –Păr strâns –Har divin

10 –Repetiţie literară

Vertical:1 –Proză de râs

2 –Nou încorporat –Inelul mării

3 –Voce –Proptele

4 –Iţe! –Suit

5 –Oamenii cu ace –În atele!

6 –Face macrameuri –Bun la zugrăvit

7 –A face o cură –Încuietoare

8 –Pasăre de curte –Cap de adresă

9 –Băutură pe mare –A inventa

10 –Fantezie

R.Buşu

Leave a Response