De peste 14 ani, inginerul Marius Tănăsie conduce cu succes şi cu rezultate bune Sucursala Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea din cadrul Societăţii Naţionale a Sării (SNS) - Salrom Bucureşti. În toată această perioadă, Marius Tănăsie a reuşit să realizeze un program amplu de investiţii de retehnologizare sau modernizare care au plasat sucursala EM Râmnicu Vâlcea în fruntea unităţilor din cadrul Salrom. De fapt, Sucursala Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea a luat fiinţă în anul 1965, prin comasarea mai multor exploatări miniere din jurului Râmnicului, care aveau ca obiect de activitate extracţia şi prepararea următoarelor substanţe minerale utile: sare în soluţie, sare gemă, calcar, grafit, feldspat, mică şi tuf vulcanic. Aceste activităţi au fost menţinute în continuare, iar în decursul timpului au fost completate şi diversificate. Astfel, din 1977 a început fabricarea unei game largi de paste refractare pentru turnătorie, iar din 1984, exploatarea şi prepararea tufurilor vulcanice. În 1992 au început lucrările de investiţii pentru deschiderea unei noi saline la Ocnele Mari, care să acopere necesităţile de sare gemă şi sare în soluţie din zonă, în special al Platformei Chimice Vâlcene şi să creeze disponibilităţi pentru export.
• Prezentaţi-ne un scurt istoric al exploatărilor de sare de la Ocnele Mari?
Marius Tănăsie: „Exploatarea de sare de la Ocnele Mari este unică şi cea mai importantă din sud-vestul României (de aici şi denumirea de Ocnele Mari), acest fapt fiind menţionat în toate documentele vremii începând cu secolul al XVIII-lea. Sarea formează un important zăcămant, situat la 12 km sud-vest de municipiul Râmnicu Vâlcea, în localitatea Ocnele Mari. Salinele Ocnele Mari, sau Ocna Mare, cum i se mai spunea, sunt amintite în numeroase documente şi scrieri vechi, pentru că de aici se aprovizionau cu sare nu numai Oltenia, Banatul şi partea de vest a Transilvaniei, ci şi Bazinul Adriatic al Peninsulei Balcanice. Aici s-au introdus pentru prima dată, în anul 1845, metode de exploatare cu camere trapezoidale şi tot aici, după aproape 100 de ani, în anul 1960 au început să funcţioneze primele sonde de extragere a sării, prin dizolvare. Exploatarea micei din zacamintele pegmatitice cu mică de pe Valea Lotrului, situate pe teritoriul localităţii Voineasa, a început în cel de-al doilea deceniu al secolului nostru, de către mai mulţi concesionari, români sau străini. Societatea noastra a fost producător de mică, printr-o tehnologie de separare mecanică şi măcinare. S-a asigurat astfel un grad ridicat de valorificare a zăcământului, obţinându-se diferite sortimente de mică măcinată, folosită în sectorul metalurgic, industria petrolieră, industria vopselelor, grundurilor şi fabricarea anvelopelor. Exploatarea feldspatului a început în anul 1967. Exploatarea se face din zăcământul de Vasilatu, situat în apropierea localităţii Brezoi, prin măcinare realizându-se feldspat sodic, utilizat în industria porţelanului dielectric şi menajer, produse abrazive, industria sticlei şi ceramică. Începând cu data de 1 octombrie 1965, se subordonează activităţii Întreprinderii Miniere Râmnicu Vâlcea şi sectorul minier Baia de Fier, care a extras şi preparat grafitul brut din zăcământul situat în Munţii Căpăţânii, pe Valea Olteţului, judeţul Gorj, fiind singurul zăcământ de grafit din România, cu un conţinut mediu de 20-30% carbon. Odată cu amplasarea Uzinei de Produse Sodice Govora, s-a deschis în anul 1960, în masivul Arnota, pe teritoriul comunei Costeşti, judetul Vâlcea, cariera Bistriţa, de unde se extrage şi se prepară calcarul folosit în industria chimică, pentru nevoi locale şi calcarul filer, calcarul sistificare, furajer, mozaic de calcar, calcar pentru mixturi asfaltice. Începând din anul 1977, pe baza tehnologiei şi a reţetelor furnizate de Institutul de Cercetăţi Ştiinţifice Inginerie Tehnologică şi Proiectări Sectoare Calde Bucureşti, a început să producă şi o gamă largă de paste refractare pentru turnătorie, împărţite după domeniul de utilizare şi modul de dispersie folosit, în următoarele clase şi grupe: paste pentru fonte, paste pentru oţel şi paste pentru neferoase, cu solvenţi: apă, toluen sau alcool. În aceeaşi perioadă, activitatea unităţii s-a extins şi în domeniul extracţiei şi preparării tufurilor vulcanice, în zonă existând, de asemenea, importante zăcăminte. Domeniile de utilizare a tufurilor vulcanice sunt: industria cinescoapelor şi sticlei (pentru şlefuire), precum şi ca material filtrant şi industria cimentului. Eforturile organizaţiei noastre sunt concentrate în vederea asigurării calităţii produselor noastre în conformitate cu standardele ISO 9001. Conştientizând că procesele de extracţie şi preparare a sării au influenţă asupra mediului şi asupra siguranţei alimentelor, în conformitate cu politica Salrom, conducerea sucursalei a decis implementarea şi menţinerea următoarelor sisteme de management integrat calitate-mediu HACCP, în conformitate cu standardele SR EN ISO 14001:2005 si DS 3027 E/ 2002”.
• Spuneţi-ne câteva cuvinte despre mina turistică de sare de la Ocnele Mari deschisă în urmă cu cinci ani?
Marius Tănăsie: „Mina turistică Ocnele Mari este situată în localitatea cu acelaşi nume, la 8 km de Râmnicu Vâlcea, într-o zonă pitorească (aproape de Valea Oltului), cu tradiţie în turism balnear (Caciulata, Olăneşti, Călimăneşti) şi turism cu caracter religios (Mănăstirea Cozia). Unul din orizonturile în care exploatarea s-a încheiat a fost deschis publicului şi transformat în zonă turistică din anul 2009, accesul vizitatorilor fiind asigurat prin transportul cu microbuze de la suprafaţă până în interiorul salinei. Microbuzul care transportă turiştii în subteran circulă la un interval de 30 minute. Microbuzul are locul de plecare şi sosire în incinta salinei din Ocnele Mari, loc amenajat special pentru turişti. Timp de mers al microbuzului din incinta salinei până la punctul turistic este de 10 minute. În interiorul salinei microclimatul este constant, temperatura fiind de circa 13-15º C, iar umiditatea aerului este de aproximativ 50%. Exploatarea de sare Ocnele Mari a început încă din neolitic, fiind continuată în Epoca Bronzului şi Epoca Fierului, după cum dovedesc uneltele descoperite în şantierele arheologice. Tot aici a fost localizată şi fortificaţia dacică Buridava. Salina Ocnele Mari ofera condiţii optime pentru relaxare, agrement şi tratament: terenuri de volei, baschet, fotbal, tenis, biliard, minicarting. Pentru copii sunt amenajate spaţii de joacă dotate cu leagăne, tobogane şi balansoare. În salină există amenajată o sală pentru organizare de evenimente, restaurant şi cramă, un magazin de souveniruri şi un magazin de băuturi racoritoare şi fast-food. În interiorul bazei turistice sunt amenajate spaţii pentru relaxare şi gimnastică, pentru a spori efectele terapeutice. De asemenea, în salina Ocnele Mari există o biserică ce poartă hramul Sfânta Varvara şi Sfântul Gheorghe. Valoarea turistică a zonei este completată de o serie de obiective şi atracţii turistice, printre care: ştrandurile Ocnele Mari şi Ocniţa şi mănăstirile Cozia, Bistriţa, Arnota, Horezu, Govora, Dintr-un-lemn”.
• Care este programul de vizitare şi care sunt tarifele de intrare la mina turistică?
Marius Tănăsie: „Începând cu data de 1 aprilie 2014, Sucursala Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea din cadrul Societăţii Naţionale a Sării (SNS) - Salrom Bucureşti a aprobat un nou program de vizitare: zilnic, între orele 10.00 - 18.00 (ultima intrare fiind la ora 17.00). Tarifele de vizitare pentru vizitatori în regim normal sunt următoarele: adulţi - 17 lei/zi/persoană, copii mai mici de 3 ani - gratuit (cu recomandare medicală), copii între 3 şi 7 ani - 8 lei/zi/persoană, elevi şi studenţi (pe bază de legitimaţie de student sau carnet de elev) - 8 lei/zi/persoană, pensionari - 8 lei/zi/persoană. Pentru grupuri de minim 30 de persoane: adulţi - 14 lei/zi/persoană; copii, elevi, studenţi şi pensionari - 7 lei/zi/persoană. Pentru vizitatori în regim de abonament, minim 7 zile consecutive: adulţi - 84 lei/7 zile/persoană; copii, elevi, studenţi şi pensionari - 35 lei/7 zile/persoană. Pentru fiecare zi de abonament peste cele 7 zile, tarifele sunt: adulţi - 12 lei/zi/persoană; copii, elevi, studenţi şi pensionari - 5 lei/zi/persoană”.
(Petre Coman)
Web Design by DowMedia
