|luni, august 21, 2017
  • Follow Us!

Gheorghe Toabeş, fost consilier local din Păuşeşti, a fost descoperit oficial că a colaborat cu fosta Securitate 

securitatea

 

Până la organizarea alegerilor locale din iunie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în contradictoriu cu Gheorghe Toabeş, fost consilier local în mandatul 2008-2012 la Primăria Păuşeşti Otăsău, şi a constatat calitatea acestuia de colaborator al Securităţii. Prin acţiunea înregistrată în 2011 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat, în contradictoriu cu Gheorghe Toabeş, să se constate calitatea acestuia de colaborator al Securităţii. Aşa cum rezultă din cuprinsul notei de constatare din 2010, precum şi din înscrisurile ataşate acţiunii, Gheorghe Toabeş a fost recrutat la data de 5 decembrie 1975, pentru supravegherea informativă a dispensarului medical din comuna Pietrari, ca şi pentru verificarea unor informări privind practicarea avortului ilegal în mediul rural. La aceeaşi dată a semnat angajament, atribuindu-i-se numele conspirativ „Gelu”. Ceea ce l-a recomandat pe Gheorghe Toabeş ca fiind pretabil pentru recrutare a fost tocmai faptul că încă înainte de oficializarea acestei legături cu organele de Securitate, acesta s-a prezentat la postul de miliţie şi a sesizat mai multe aspecte pe linia provocării de avort ilegal, în urma cărui fapt cele sesizate s-au confirmat. A arătat CNSAS că OUG nr. 24/2008 descrie, sub aceeaşi denumire generică, trei posibilităţi de relaţie benevolă cu structurile de represiune ale aparatului comunist, impunând îndeplinirea unor condiţii specifice fiecărei categorii. Astfel, pentru colaborarea prin furnizare de informaţii trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii. Informaţiile furnizate Securitătii, indiferent sub ce formă, să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, in legătură cu această primă condiţie, se observă că interpretarea teleologică a prevederilor art. 2 lit. b), duce la concluzia că legiuitorul a urmărit să atribuie calitatea de colaborator al securităţii, persoanelor care, prin denunţurile lor, nu au menajat interesele celor denunţaţi, deşi puteau, şi mai mult, desconsiderarea acestor interese nu este compatibilă cu principiile moralei publice. Astfel, delimitând sfera atitudinilor potrivnice regimului comunist, legiuitorul a urmărit ca, pe de o parte, să excludă şi denunţurile care ar fi putut avea urmări, dar care sunt-compatibile cu principiile moralei publice într-o societate democratică. În consecinţă, dacă denunţarea unei conduite era potenţial nocivă pentru cel denunţat şi, în plus, un astfel de denunţ nu şi- ar mai avea rostul într-o ordine democratică, rezultă că ne aflăm în faţa denunţării unei conduite potrivnice regimului comunist. O interpretare contrară, restrictivă, care ar înţelege prin „atitudini potrivnice regimului” doar manifestarea explicită a dorinţei persoanei denunţate de răsturnare a regimului comunist este de neconceput pentru că ar institui o inegalitate de tratament cu privire la persoane care au denunţat, în egală măsură, atitudini a căror incriminare era tipică regimurilor dictatoriale (acte normative prin care se reglementau condiţiile prin care contactele cu cetăţenii străini erau legale, acte normative prin care se interzicea avortul, etc.). Indiferent că ne aflăm în faţa unei delaţiuni care se referea la faptul că persoana denunţată critica regimul, sau la împrejurarea că cel denunţat avea legături neoficiale cu cetăţeni străini, ambele conduite fac parte din sfera manifestărilor potrivnice regimului întrucât ambele atitudini erau neagreate de regim, îngrădite de acesta şi, în schimb, permise într-o ordine democratică. CNSAS a considerat că materialele informative furnizate de pârât şi consemnate de ofiţerii de Securitate trebuie interpretate în contextul în care aşa-zisele fapte denunţate încălcau prevederi legale de la acea vreme, care însă erau profund neconstituţionale: „A furnizat materialele privind pe A.V. pentru faptul că este gravidă în luna a 3-a şi refuză să fie luată în evidenţă, material ce a fost verificat, confirmându-se, iar numita a fost luată în evidenţă de org. Sanitare”; „Pe linie de miliţie ne-a furnizat materiale despre numita C.M. care este gravidă şi care intenţionează să provoace avort, care în prezent este în atenţia noastră”; „Pe linie de miliţie, în marea majoritate, ne-a furnizat materiale privind provocări de avorturi, cât şi despre unele persoane care intenţionează să provoace avort. Ne-a furnizat materiale privind pe N.V., C.M., T.V., Ţ.M., B.E., D.N., A.V., Z.E., P.E., V.M., A.M., S.N., că intenţionează să provoace avort, materiale ce au fost verificate, confirmându-se, luându-se măsura chemării la postul de miliţie a persoanelor semnalate şi avertizate, măsură care a avut efect, iar nici una din persoanele menţionate mai sus nu şi-au provocat avort. De asemenea, ne-a furnizat material privind pe R.I., care vine în comuna Pietrari şi provoacă avort, materiale verificate, luându-se măsura sancţionării”; „De la data recrutării până în prezent, informatorul şi-a adus un aport deosebit în ceea ce priveşte provocarea de avort în rândul femeilor, întrucât am fost sesizaţi la timp, iar femeile respective au fost chemate la postul de miliţie şi avertizate. De asemenea, inf. ne-a sesizat despre C.E., care şi-a provocat avort, iar împotriva numitei avem dosar penal în lucru”.

 

Gheorghe Toabeş a furnizat benevol materiale privind… provocările ilegale de avorturi

 

Tot CNSAS menţionează că actele întocmite de foştii ofiţeri de Securitate cu privire la relaţia avută cu informatorii lor se bucură de prezumţia relativă de veridicitate a conţinutului lor, aspect care derivă din prevederile art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 care dau o valoare probatoare la fel de importantă atât „relatărilor verbale reţinute în scris de lucrătorii operativi” cât şi eventualelor informaţii oferite în scris de colaboratorii Securităţii. Egalitatea de tratament dintre cele două modalităţi de probare a colaborării cu Securitatea rezultă din formula „indiferent sub ce formă”. Din această exprimare a legiuitorului reiese, de asemenea, şi faptul că fiecare din cele două modalităţi de probare a relaţiei cu Securitatea are valoare probatoare de sine stătătoare, în mod independent de existenţa unor alte dovezi. Şi cea de-a doua condiţie este asigurată deoarece nu se poate reţine că furnizarea unor informaţii de asemenea natură nu a fost făcută conştient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Altfel spus, prin furnizarea acestor informaţii, pârâtul a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delaţiunile sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare (încălcarea dreptului la viaţă) şi, prin urmare, a vizat această consecinţă. în speţa dată, pe baza informaţiilor furnizate de pârât, s-au dispus măsuri de verificare, avertizare şi chiar deschiderea unui dosar de urmărire penală. De asemenea, pentru informaţiile furnizate, pârâtul a fost şi recompensat la data de 4 septembrie 1979 cu suma de 200 lei. În concluzie, informaţiile furnizate de Gheorghe Toabeş au îngrădit dreptul la viaţă privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice. În drept, acţiunea a fost întemeiată pe prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, coroborate cu regulamentul de organizare şi funcţionare al CNSAS, adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum şi pe dispoziţiile articolului 112 al Codului de Procedură Civilă. Pentru dovedirea acţiunii, au fost depuse următoarele înscrisuri: nota de constatare din 4 februarie 2010 aprobată de Colegiul CNSAS; dosar nr. R 302729 (cota CNSAS), integral. Deşi legal citat, Gheorghe Toabeş nu a depus întâmpinare şi nu s-a prezentat în proces pentru a propune probe în apărare. Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că din conţinutul angajamentului din 5 decembrie 1975 reiese că Gheorghe Toabeş a acceptat colaborarea în secret cu organe ale Securităţii statului, fiind folosit pe linie de miliţie şi securitate, pentru supravegherea informativă a dispensarului medical din localitate, ca şi pentru verificarea unor informări privind practicarea avortului ilegal în mediul rural, sub numele conspirativ „GELU”. Ulterior, în sfera sa de activitate informativă a fost cuprinsă şi starea de spirit a cetăţenilor din comună. Înainte şi după semnarea angajamentului, Gheorghe Toabeş a furnizat benevol materiale privind provocările ilegale de avorturi şi despre unele persoane care intenţionează să provoace avort. Dispoziţiile OUG 24/2008 definesc noţiunea de colaborator al Securităţii ca fiind persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor. Din probele administrate în cauză de CNSAS, reiese că prima condiţie impusă de dispoziţiile legale precitate, este îndeplinită, pe parcursul colaborării cu organele de Securitate, pârâtul furnizând informaţii despre atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. În raport de conţinutul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, Curtea de Apel Bucureşti a mai reţinut că prin informaţiile furnizate, Gheorghe Toabeş a îngrădit dreptul la viaţă privată a persoanelor vizate în notele informative întocmite ca urmare a angajamentului de colaborare cu structurile Securităţii, fiind astfel îndeplinită şi cea de-a doua condiţie, prevăzută de dispoziţiile din OUG 24/2008. În consecinţă, având în vedere cele retinute anterior, Curtea a admis acţiunea şi a constatat calitatea de colaborator al Securităţii în privinţa lui Gheorghe Toabeş.

(Nicu Trandafir)

One Response to Gheorghe Toabeş, fost consilier local din Păuşeşti, a fost descoperit oficial că a colaborat cu fosta Securitate

  1. Consătean din Pausesti

    Drept urmare un numar de copii traiesc acum la Pausesti Otasau! Respectiv, copiii locuitorilor N.V., C.M., T.V., Ţ.M., B.E., D.N., A.V., Z.E., P.E., V.M., A.M., S.N.

    Despre avorturile ilegale în care au murit femei din cauza dictaturii comuniste,
    aplicate de securiștii de la Pausesti nu vorbim aici?

    De alții care chiar au făcut rău pe vremea respectivă la Pausesti nu vorbim?

    Despre slugile partidului comunist cărora nu le păsa de constenii lor și care s-au inbuibat și făceau afaceri pe seama statului comunist și a oamenilor amărâți din comună, nu spune nimeni nimic?

     

Leave a Response