|marți, august 22, 2017
  • Follow Us!

Campanie de informare despre alegerile europarlamentare 

ion-cilea214

BĂTĂLIE PENTRU „CETATEA DE SCAUN”A EUROPEI

         Peste 180 de partide din ţările UE sunt în febra congreselor şi  conferinţelor în cadrul cărora  îşi desemnează atât candidaţii pentru alegerea  eurodeputaţilor cât şi pe cei care aspiră la funcţia supremă de preşedinte al Comisiei Europene şi al Parlamentului European.

În actualul mandat au funcţionat în cadrul PE şapte grupuri politice care au reunit în rândurile lor nu parlamentari de aceeaşi naţionalitate, ci reprezentanţi aleşi în fiecare ţară, dar structuraţi pe grupuri după apartenenţa  lor politică. În legislatura care se va încheia odată cu alegerile din mai a.c., cele mai numeroase grupuri au  fost  Grupul Partidului Popular European şi al Democraţilor Europeani format din 264 eurodeputaţi (37%), urmat de Grupul Partidului Socialiştilor Europeni, cu 200 eurodeputaţi din 23 de ţări, şi Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, cu 90 de parlamentari din 18 ţări membre ale UE.

Conform Regulamentului Parlamentului European, un grup politic nu poate fi constituit decât numai  în cazul în care reuşeşte să adune laolaltă cel puţin 25  de aleşi provenind din cel puţin1/3 dintre statele membre ale UE. Actualul Parlament a cuprins 766 de eurodeputaţi, însă viitorul  For legislativ va avea  751 membri. Reducerea se va face proporţional pe naţiuni, România urmând să aibă 32 de reprezentanţi, cu unul mai puţin decât în prezent. Trebuie precizat totuşi că, din totalul celor 751 de  eurodeputaţi, primelor 8 state cu populaţia cea mai numeroasă, respectiv Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania, Polonia, România şi Olanda, le vor reveni 479 de locuri.

Structurarea grupurilor nu diferă de ceea ce se întâmplă, prin tradiţie, în ţara noastră. La  formarea acestora, un rol decisiv îl vor avea alianţele prin afiliere, ceea ce presupune repeziciunea cu care se va mişca fiecare structură  doctrinară (stânga, centru stânga, centru dreapta etc.) în formarea unor coaliţii care să le asigure majoritate.

În această perspectivă, atât la nivelul fiecărui stat, cât şi pe ansamblul Uniunii Europene, au început să se facă pronosticuri pe baza reactivării instituţiilor de sondare a opiniei publice. Potrivit acestora, se pare că Partidul Popular European nu va mai fi în fruntea coloanei, rezultatele sale electorale fiind previzibile să scadă la 28 % (faţă de 37 % în prezent), locul de frunte urmând să-l ocupe Socialiştii Europeni. Tocmai de aceea, aşa cum spuneam, partidele europene nu vor pregeta să-şi croiască şi alte coaliţii, diferite de cele existente în prezent, obiectivul lor prioritar fiind legat de câştigarea, prin numărul sporit de eurodeputaţi, a dreptului de a nominaliza candidatul pentru postul  de preşedinte al Comisiei Europene. Această bătălie a sporit în amplitudine după ce actualul preşedinte Jose Manuel Barroso, ales în ultimele două mandate, a renunţat să mai candideze.

Pe lângă interesul, uriaş de altfel, de a câştiga un număr cât mai mare de locuri în Parlamentul European, formaţiunile politice din fiecare ţară sunt la fel de preocupate de calitatea umană a celor trimişi la Bruxelles.

În primul rând, candidaţii trebuie să facă dovada că au în spate o activitate ireproşabilă şi îndeplinesc celelalte criterii profesionale şi de integritate. De calităţile lor politice, profesionale şi morale depinde atingerea unui alt mare obiectiv  şi anume câştigarea unei funcţii înalte în Comisiile  Parlamentare ori a statutului de raportor în cadrul respectivelor Comisii. La acest capitol, România nu a stat prea rău în mandatul care se va încheia în luna mai. Chiar dacă n-am deţinut niciun loc de preşedinte al vreuneia din cele 23 de Comisii Parlamentare, am avut, în schimb, şase portofolii de vicepreşedinte, două locuri de raportori ai Comisiilor şi trei raportori la nivelul grupurilor politice. Este, deci, vorba despre obiectivele urmărite în aceeaşi măsură de partidele care vor intra în iureşul alegerilor europarlamentare şi, pe cale de consecinţă, vor merge, în general, pe liste cu nume deja cunoscute care şi-au câştigat un plus de imagine, de autoritate şi prestanţă şi care dispun de experienţa necesară pentru cea mai bună şi cea mai eficientă reprezentare a României în viitorul Parlament European şi în celelalte structuri decizionale de pe continent.

 

 

 

Dr.ing. Ion CÎLEA

 

Preşedintele Organizaţiei Judeţene Vâlcea a PSD

Leave a Response