|luni, decembrie 18, 2017
  • Follow Us!

Ortopedia groazei în spitalele din România! 

spital_romania

Sunt unul dintre cei pe care viata i-a pus in situatia de a avea un accident stupid, in urma caruia mi-am rupt ligamentele si meniscul! Am fost dus la urgente si am avut nesansa sa fie de garda un oarecare S. M.!

Mi s-a pus, in scarba, piciorul in ghips si am fost trimis acasa! Peste doua zile am avut iarasi nesansa sa merg la domnul cu pricina, pentru ca doctor imi este greu sa il cataloghez, si dupa cateva ore de asteptare, in care atitudinea asistentei de la intrare, este cea cu care ne-au obisnuit toate spitalele din Romania: nesimtire, aroganta si lipsa de cea mai elementara condescendenta fata de pacienti.

Am fost trimis in Policlinica! Fara carucior, fara o persoana care sa-mi fie de ajutor, m-am “scurs” pana acolo, unde am ajuns foarte greu si deja mi se agravasera durerile. In Policlinica mi s-a spus ca medicul s-a intors in spital! M-a tarat cu greu inapoi si am asteptat sa ma ia cineva in seama! Nici vorba! Noroc ca am sunat un medic din acelasi spital, care si-a trimis asistenta sa vada daca ma poate ajuta cu ceva! Ceea ce s-a si intamplat si am reusit sa fiu trimis pentru efectuarea RMN-ului, care bineinteles ca era la SanMed unde din salariul marunt de bugetar am platit 400 RON, pentru ca, vezi Doamne, nu aveau fonduri alocate de la Casa de Sanatate! Pana la sectia de RMN, care era intr-un colt al spitalului si desigur Privat am mers cu mare greutate, fiind nevoit sa urc scarile destul de anevoios si cu dureri cumplite.

Am bolit cateva zile acasa in chinuri cumplite. Neputand sa merg la spital am rugat pe cineva sa-mi ia concediu medical de drept si pentru a-mi pune un diagnostic! Omul nostru isi declina competenta culmea avand in fata un RMN de ultima generatie, in sistem 3D si absolut, dar absolut toate datele necesare unui minim de verdict. Domnia Sa, S. gaseste de cuviinta, ma trimite la seful de sectie, care oricum nu era in spital de multa vreme, fiind plecat la Bucuresti cu probleme de sanatate. Nu stiam daca trebuie sa ma misc sau stau in ghips care atat de rau a fost pus incat mi-a facut rana la gamba piciorului, astfel ca am fost nevoit sa-l dau jos! Refacut cat de cat, cu ajutorul unei orteze imprumutate, reusesc sa ma misc, tot cu dureri,  catre spital ca sa fiu vazut de domnul M.

Am asteptat doua ore, timp in care mi s-a spus, intr-un mod cu totul mincinos, de catre asistenta din anticamera, care ierta-ta-mi fie figura de stil, dar se comporta precum asistenta doctorului Mengele. Imi iau inima in dinti si pretind totusi sa mi se spuna ce trebuie sa fac spre a fi totusi diagnosticat! Bineinteles ca domnul era acolo de doua ore si isi bea cafeaua. Am fost tratat cu indolenta si neseriozite si trimis in Policlinica doar pentru a primi concediul medical cuvenit! Ajuns acolo am observant ceva extrem de interesant!

Peste cincizeci de pacienti asteptau nervosi sa vina doctorul M. ca sa-i consulte, dar saracii oameni habar nu aveau ca erau bataia de joc a acestei sectii din spital, pe care eu il voi denumi generic, “ortopedia groazei”. Sarmanii, in pragul sarbatorii de An Nou, sunt tinuti si umiliti, in fata unei usi, mai rau ca animalele in staul. Nu mi-am imaginat niciodata ca asa ceva este posibil! Tot auzeam pe la televizor diverse povesti despre mizeria si ticalosia din spitale, dar astazi am fost chiar eu pus intr-o asemena situatie! Ma uitam la bietii oameni cum asteptau de ore intregi, unul dintre ei zicandu-mi ca nu mai vine doctorul deoarece a intrat intr-o operatie. Aiurea! Omul nostru statea plictisit si linistit in camera de garda de la etajul 2, sectia Ortopedie!

Acest protest il fac atat in numele meu, cat si in cel al  miilor de pacienti umiliti de un sistem sanitar jalnic, in care unii medici nu fac cinste meseriei pentru care au optat, si confunda juramantul lui Hipocrate cu juramantul Golaniei Medicale!In final trebuie sa spun ceva ce toata lumea… stie! Daca nu dai spaga, te lasa efectiv sa mori, si nimeni niciodata nu–i va trage la raspundere!

                                                            Paul Balanca

Leave a Response