|miercuri, octombrie 18, 2017
  • Follow Us!

Aventurile financiare ale lui Emanuel Popescu (PROGAZ) Călimăneşti 

emanuel popescu progaz

Emanuel Popescu este administratorul SC Progaz SRL, cu sediul în Călimăneşti, se poate reţine despre această firmă că anual este nominalizată pentru premii în cadrul topului firmelor vâlcene, o festivitate organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a României, că are lucrări de anvergură, în jur de 100 salariaţi, şi o cifră de afaceri în anul 2011 de peste 120 miliarde lei vechi.
În construcţiile noastre jurnalistice ne este destul de greu să alăturăm imaginea lui Emanuel Popescu lângă japca locală reprezentată de SC Călimăneşti – Căciulata, în speţă C-tin Necşoiu şi alte feţe consacrate deja, construind un tablou în care toată lumea este stigmatizată. Lipsa de comunicare a directorului staţiunii, aroganţa, goana dementă după concesionările domeniului public local nu au nicio legătură cu managerul Progazului ridicat de la zero pe mintea şi umerii săi. Emanuel nu este întors de nimeni cu cheia, iar faptul că execută lucrări acasă nu înseamnă nici pe departe un abuz. Singurul comentariu ce poate fi ataşat la această situaţie este faptul că de acum Emanuel din Aurel Vlaicu 23 se îndreaptă vertiginos către performanţele baronului local. La baza materială de care dispune Excelnţa Sa şi la “conexiunile” pe care le are micuţul Călimăneşti va fi ca o tânără virgină în mâna acestui vultur hoitar. Lucrurile au început, treaba este pusă în mişcare rămâne doar să trăim pe pielea noastră “Dinastia Emanuelilor”.
Comentăm şi noi degeaba …
Este deja o tipologie pe care o cunoaşteţi, o ştiţi pe de rost şi din literatura română şi din viaţa de zi cu zi. Aceea a omului harnic şi care ştie să facă bani. Până când prinde ,,cheag” e cu poporul, când începe să numere sume mari de bani nu mai are cum să gândească ca pământenii, el devine galactic. Acelaşi lucru i se poate imputa şi Excelenţei Sale Emanuel Popescu I care a ajuns într-o asemenea poziţie, iar începând de acum grijile personale se vor amplifica de cel puţin cinci ori. Nu este nici ultimul! E fără îndoială un afacerist iscusit, mai ales atunci când firmele, macaralele şi toate utilajele sunt ,,înţepate” la conducta cu bani publici a combinatului Oltchim RmVâlcea. Tabla înmulţirii se învaţă mai uşor atunci când este repetată pe platforma chimică vâlceană, când tentaculele sunt aruncate către podişul dobrogean şi în partea cealaltă către ţinuturile lui Ştefan cel Mare. Misterele Bucureştilor au fost şi ele dominate de Progazul cu emblemă de Călimăneşti, iar firma respectivă a fost preamărită an de an la prodigiosul festival de pupincurism, gen Cântarea României – denumit după nărav schimbat: Topul Firmelor Vâlcene. O manifestare care premiază an de an firmele care “s-au descurcat” cel mai bine iar pe parcursul celor 12 luni au cele mai bune încasări. Emanuel a fost nominalizat la Cântarea României de vreo zece ori!
Totuşi, tânărul codan cu chip de flăcăiandru îndrăgostit de aleile încărcate cu castani şi tihnă ale tinereţii lui a făcut bani, şi nu puţini, iar acum vine în Călimăneştiul natal ca să fie baron local … pentru că altceva nu ştiu ce ar mai putea pretinde Emanuel aici!!! A ajuns un fel de boieroi de Aurel Vlaicu 23, care până nu demult nu se amesteca în politică şi asta-i dădea aliură aparte, de capitalist autohton prosper în toate regimurile, pe propriile-i puteri, dar foarte admirat de toată lumea. De curând a intrat într-o goană nebună cu PDL – ul, i-a demolat mandatul fostului primar Ilie Amuzan, a dat ordin la 30% din Călimăneşti să voteze schimarea şi acuma luptă împreună cu Monica, soţia lui, pentru construirea Călimăneştiului de mâine, pentru propăşirea marilor realizări locale şi vrea să aducă (mai ales în Seaca şi Vărzărie) laptele şi mirea de odinioară. (Care odinioară şi care miere?!)
Nu-i rău, toţi oamenii din categoria lui s-au alipit undeva, dar băi frate, ce-i trebuia lui Emanuel, acum în pragul bătrâneţii, să dea cu barda în fasole?! Călimăneştiul era frumos să-l aibă ca pe o rezidenţă, ca pe ceva ales pe care să-l ajute aşa cum şi când putea. Oraşul lui natal trebuia să însemne prietenii, oamenii şi Oltul de amintiri care sunt în jurul lui pentru că el nu se compară nicodată cu şurgheţii pripăşiţi pe aici şi care dau lecţii de patriotism local. El este unul din cei 8.400 dintre călimăneşteni care a reuşit şi poate veni oricând să se impună la masa discuţiilor cu orice idee, pentru că ideile lui vor fi ascultate. Dar în momentul când devine un instrument alături de borfaşii care prăduiesc zilnic şi sistematic acest oraş, Emanuel se complică într-o situaţie la care nu are nevoie să apeleze.
Ca om, îl înţeleg, atunci când jumătate din Consiliul Local îţi mănâncă din palmă, când el stabileşte cine merge la mare, în Grecia sau în Deltă e logic să te simţi important. Şi eşti important! Dar afaceristul din vărzărie n-ar trebui să uite că oamenii care cântă ca-n Corul Madrigal când dă el din baghetă nu se eternizează pe funcţii ca faraonii Egiptului antic. Se mai schimbă. Şi odată cu ei se schimbă şi boiernaşul care sponsorizează campaniile electorale şi concediile din Deltă. Şi-atunci Emanuel Popescu va deveni ce-a fost. Adică un tip simpatic, destoinic şi serios. Dar până atunci…. (DCN – Cozia Info Press)

Leave a Response