|marți, septembrie 26, 2017
  • Follow Us!

Peste 300 de invitaţi au participat la aniversarea a 40 de ani de funcţionare a CHE Lotru-Ciunget 

• Alături de conducerea Hidroelectrica,

Peste 300 de invitaţi au participat la aniversarea a 40 de ani de funcţionare a CHE Lotru-Ciunget

Vineri, 19 octombrie 2012, la Centrala Hidroelectrică Lotru-Ciunget, din comuna Malaia, a avut loc ceremonia de aniversare a 40 de ani de la punerea în funcţiune a primului hidroagregat. La eveniment au participat peste 300 de invitaţi, foşti sau actuali angajaţi de la Hidroelectrica, dar şi numeroase personalităţi, dintre care amintim: Ștefan Gheorghe – directorul general al Hidroelectrica, Daniel Băviţă – directorul general al Sucursalei Hidrocentrale Râmnicu Vâlcea, Remus Borza – administratorul judiciar al Hidroelectrica, Gheorghe Paraschiv – directorul Centralei Hidroelectrice Lotru-Ciunget, Mircea Nadolu – prefectul Vâlcii, Dumitru Persu – vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Aurel Vlădoiu – deputat, primarii din Malaia şi Voineasa, precum şi reprezentanţi de la societăţile care au legătură directă sau indirectă cu activitatea Hidroelectrica (Hidroserv, Energomontaj, Hidroconstrucţia, Ministerul Economiei şi ANRE). În cadrul manifestării de la Centrala Hidroelectrică Lotru-Ciunget, a fost proiectat un film documentar de 25 de minute realizat cu ocazia acestui eveniment. Pe lângă rememorarea celor mai importante momente din istoricul amenajării Lotru, acest eveniment a fost gândit ca o bună ocazie pentru constatarea la faţa locului a rezultatelor obţinute în urma lucrărilor de retehnologizare, un schimb util de experienţă, un prilej pentru confirmarea rolului şi importanţei CHE Lotru – Ciunget ca obiectiv economic de importanţă naţională.

Cei care au vorbit de la microfon au spus că amenajarea hidroenergetică a râului Lotru constituie una dintre marile realizări în domeniu din ţara noastră, fiind cea mai complexă amenajare de pe râurile interioare, unică prin schema adoptată, care se bazează pe principiul concentrării de debite şi căderi. Astfel, atât apele din bazinul hidrografic al râului Lotru pe care este amplasată amenajarea, cât şi cele din bazinele hidrografice învecinate, sunt direcţionate, gravitaţional şi prin pompaj, către lacul Vidra, care constituie acumularea principală a amenajării cu regularizare multianuală. După uzinarea la CHE Lotru-Ciunget, debitele afluente sunt valorificate energetic şi în CHE Mălaia şi CHE Brădişor. Obiectele amenajarii hidroenergetice Lotru pot fi grupate în două categorii: derivaţia principală şi reţeaua de captări şi aducţiuni secundare. Derivaţia principală este alcătuită din: acumularea şi barajul Vidra (340.000 mc), priza de apă, galeria de aducţiune principală, castelul de echilibru, casa vanelor future nod de presiune, galeria forţată, casa vanelor sferice, centrala subterană Ciunget, galeria de fugă, acumularea şi CHE Malaia, acumularea şi CHE Brădişor, galeria de fugă Brădişor. Reţeaua (sistemul) de captări şi aducţiuni secundare asigură un aport energetic de peste 75% din producţia CHE Lotru-Ciunget şi constă din: 82 captări secundare, patru baraje de beton în arc (Galbenu, Petrimanu, Balindru şi Jidoaia), trei staţii de pompare energetică de mare putere şi peste 150 km de galerii aferente aducţiunilor secundare.

CHE Lotru-Ciunget a fost prima de acest tip şi cu aceste caracteristici realizată în Europa

Condiţiile geografice şi de amplasament specifice zonei au permis realizarea celei mai mari centrale hidroelectrice de pe râurile interioare ale României, CHE Lotru-Ciunget, şi care, la nivelul anului 1972 – anul punerii în funcţiune -, a fost prima de acest tip şi cu aceste caracteristici realizată în Europa. Principalele etape parcurse în edificarea amenajării hidroenergetice a râului Lotru au fost: 1933 – în monumentala lucrare a prof. dr. ing. Dorin Pavel, “Planul general de amenajare hidroenergetică în România”, lucrare complexă care cuprinde aproape toate viitoarele amenajări hidrotehnice ale apelor ţării, a fost inclusă şi schema de amenajare hidroenergetică a râului Lotru; 1964 – au demarat prospecţiunile geologice în zonă şi proiectarea amenajării Lotru; 1966 – au început lucrările pregătitoare (organizarea de şantier) şi lucrările de construcţii la uvrajele amenajării; în 16 septembrie 1967 s-a realizat devierea râului Lotru; noiembrie 1969 – au început umpluturile la barajul Vidra, lucrările fiind finalizate în anul 1973; 1972-1975 – a avut loc punerea în funcţiune a hidroagergatelor energetice de la CHE Lotru-Ciunget; 1977-1978 – s-au pus în funcţiune staţiile de pompare energetică Jidoaia, Petrimanu, Lotru-aval şi barajele aferente acestora, precum şi barajul Galbenu; 1977-1989 – s-au pus în funcţiune cele 82 captări secundare aferente amenajării CHE Lotru-Ciunget; 1978 – s-a realizat punerea în funcţiune a CHE Mălaia, iar în 1982 – CHE Brădişor. În cei 40 de ani de exploatare, CHE Lotru-Ciunget a produs o cantitate totală de energie electrică de peste 30 TWh, prin turbinarea unui volum afluent de apă de circa 16 miliarde mc, numărul cumulat de ore de funcţionare al celor trei hidrogeneratoare fiind de peste 600.000 ore.

Volumul de apă pompat în acumularea Vidra din lacurile aferente staţiilor de pompare energetică Jidoaia, Petrimanu şi Lotru-aval a fost de aproximativ 7,5 miliarde mc, volum care, valorificat prin turbinarea în CHE Ciunget, a produs o cantitate de energie electrică de circa 10 TWh. Rolul şi importanţa CHE Lotru-Ciunget în cadrul Sistemului Energetic Naţional (SEN) din România sunt date de producţia de energie electrică şi, în mod deosebit, de contribuţia semnificativă la asigurarea parametrilor de calitate ai energiei electrice, în ceea ce priveşte stabilitatea şi siguranţa SEN. Dispunând de cea mai mare cădere hidraulică şi cel mai mic consum specific dintre centralele hidroelectrice din România, CHE Lotru-Ciunget este preferată de operatorul de reţea pentru servicii tehnologice de sistem (46% din reglajul secundar frecvenţă – putere, 11% din rezerva terţiară rapidă, 8% din rezerva turnantă). CHE Lotru-Ciunget poate prelua deficitul de putere din sistem, generat de declanşarea unor mari capacităţi de generare sau de transport, sau poate asigura repornirea sistemului în cazul unor avarii de mare amploare. Având în vedere perioada semnificativă scursă de la punerea în funcţiune (anul 1972), pentru prelungirea duratei de serviciu şi pentru modernizarea centralei la nivelul tehnologiilor actuale, în perioada 2007-2011 s-a desfăşurat proiectul “Retehnologizarea echipamentelor de la Centrala Hidroelectrică Lotru-Ciunget”, finanţat de Banca Mondială şi realizat de Voith Hydro Austria, ca antreprenor general. Lucrările de retehnologizare, corelate cu acţiunea de oprire totală CHE Lotru-Ciunget cu golirea parţială a lacului Vidra (derulată în perioada mai-octombrie 2009), au condus la: reabilitarea uvrajelor şi echipamentelor hidromecanice aferente axului hidraulic principal; înlocuirea, reabilitarea, modernizarea instalaţiilor şi echipamentelor centralei; creşterea randamentului hidroagregatelor; creşterea gradului de siguranţă în funcţionare şi de disponibilitate pentru asigurarea serviciilor de sistem; eficientizarea producţiei de energie; obţinerea unui nou ciclu de viaţa, de cel puţin 30 de ani; reducerea impactului asupra mediului, în prezent, în urma lucrărilor de retehnologizare, CHE Lotru-Ciunget reprezintă, probabil, cea mai modernă centrală hidroelectrică din ţară.

(Petre Coman)

Leave a Response