|luni, octombrie 15, 2018
  • Follow Us!

DNA a extins cercetările penale faţă de preşedintele Judecătoriei Novaci şi faţă de avocatul Bogdan Tudor 

• Noi dezvăluiri despre mafia pădurilor din Voineasa (II) / În cauza privind atribuirea ilegală a 505 ha către Obştea Pociovaliştea,

DNA a extins cercetările penale faţă de preşedintele Judecătoriei Novaci şi faţă de avocatul Bogdan Tudor

Petre Coman

Continuăm astăzi serialul despre culisele constituirii Obştii Pociovaliştea şi modul abuziv şi ilegal cum aceasta a pus mâna pe 505 de hectare de pădure în Voineasa, dar şi unele aspecte cu privire la decizia procurorilor DNA Piteşti de a continua cercetările penale în acest caz faţă de alte şase persoane (pe lângă Ion Tomescu, primarul Gheorghe Dobrin, jurista Georgeta Creţan şi Gheorghe Deaconeasa). Astfel, procurorii DNA au luat hotărârea de a disjunge cauza, şi au constituit un dosar separat, în care vor fi continuate cercetările penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită de către Victor Bondoc, preşedinte al Judecătoriei Novaci. De altfel, acesta se pare că este un apropiat al lui Ion Tomescu, preşedintele Obştii Pociovaliştea, întrucât Victor Bondoc a fost „uns” cu o suprafaţă de 10,7 hectare de pădure pe muntele Mereuţu din Voineasa chiar de către Ion Tomescu, lucru ce reiese din Anexa nr. 54 a tabelului nominal cu membrii Obştii Pociovaliştea şi moştenitorii acestora. Chiar DNA spune că Victor Bondoc a invocat, în fals, în cuprinsul încheierilor de judecată privind înfiinţarea Obştii Pociovaliştea, unele acte inexistente, la momentul pronunţării, beneficiind de suprafeţe de teren forestier în muntele Mereuţu.

De asemenea, procurorii DNA au decis continuarea cercetărilor penale faţă de avocatul Bogdan Tudor (fost preşedinte al Asociaţiei Proprietarilor de Păduri), Toma Stanciu, Mircea Ghelman, Gheorghe Fîrlan (preşedintele Obştii Banca Gilortul Novaci), Nicolae Pătroi şi Ion Tomescu (preşedintele Obştii Pociovaliştea). Toţi aceştia sunt cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, abuz în serviciu contra intereselor persoanei, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, având drept scop obţinerea nelegală, în numele unor obşti inexistente, a unor suprafeţe de teren forestier în mai mulţi munţi de pe raza Ocolului Silvic Voineasa. Despre Bogdan Tudor trebuie să spunem că, în urmă cu mai mulţi ani, a preluat frâiele Asociaţiei Proprietarilor de Păduri din Romania (APPR). Asociaţia respectivă şi-a însuşit deja peste 25.000 de ha de pădure din mai multe judeţe ale ţării. Cel mai „afectat” a fost însă Vâlcea. În zona Voineasa au fost constituite opt obşti ale moşnenilor, însă majoritatea dintre acestea nu deţin acte prin care să dovedească faptul că sunt continuatoare ale obştilor care au funcţionat până în anul 1945. Ori că au în componenţă suprafeţe reale de teren împădurit ce aparţin urmaşilor moşnenilor. Cinci dintre aceste opt obşti au fost înfiinţate pe vremea în care avocatul Bogdan Tudor era secretarul Primăriei Voineasa. Este vorba despre Obştea moşnenilor Voineşeni, Obştea fraţilor Tărăşti, Obştea Plaiul Poienii, Obştea Aniniş-Cărpinişi-Radoseni şi Fundaţia Obştea Bălceşti-Pereşti. Toate sunt acuzate că deţin ilegal păduri. Tudor şi-a adus contribuţia şi la înfiinţarea altor trei obşti: Pociovaliştea, Banca Gilortul şi Colibăşeni. Multe dintre numele care apar făcând parte din aceste obşti sunt ale unor persoane decedate de ani buni.

Expertiza a fost realizată de o persoană fără atestat în specialitatea silvicultură

Avocaţii Ioan Sabău Pop, Horea Hădărău şi Vasile Ghere (apărătorii lui Gheorghe Deaconeasa, fostul şef al Ocolului Silvic Voineasa) apreciază că începerea urmăririi penale împotriva lui Deaconeasa este nelegală şi abuzivă, iar demararea procesului penal de către DNA Serviciul Teritorial Piteşti s-a realizat ca urmare a împrejurărilor cauzei şi a calităţii persoanelor implicate. „La data de 18 octombrie 2011, Gheorghe Deaconeasa a fost contactat telefonic de un lucrător de poliţiei care i-a adus la cunoştinţă faptul că în următoarea zi trebuie să se prezinte în faţa DNA Piteşti. Prezentându-se în data de 19 octombrie 2011 la DNA Piteşti, Gheorghe Deaconeasa a fost informat că în perioada 19 – 21 octombrie are loc prezentarea materialului de urmărire penală în Dosarul nr. 39/P/2011. Potrivit art. 250 din Codul de Procedură Penală, Gheorghe Deaconeasa avea dreptul să cunoască toate actele de urmărire penală. Prin rezoluţia din 19 martie 2010 emisă de procuror şef Călin Nistor s-au menţinut toate actele efectuate în Dosarul nr. 350/P/2006, ceea ce implica existenţa acestor acte la Dosarul 39/P/2010 şi punerea lor la dispoziţia lui Gheorghe Deaconeasa în cadrul procedurii prezentării materialului de urmărire penală. Examinând însă cu atenţie această rezoluţie, am observat că autorul ei reţine ca fiind conexate la Dosarul nr. 350/P/2006 doar alte trei dosare, şi anume: Dosarul nr. 146/P/2007, Dosarul nr. 427/P/2007 şi Dosarul nr. 111/P/2007. În schimb, în ordonanţa din 23 noiembrie 2011 întocmită de procurorul Remus Lobodan apar indicate aceste dosare cu excepţia dosarelor nr. 427/P/2007 şi nr. 111/P/2007 şi, în mod surprinzător, nici sesizarea 519/VIII/1/6 octombrie 2010 care, prin Rezoluţia din 27 octombrie 2010 a fost înregistrată la Dosarul nr. 39/P/2010. 

Faţă de această situaţie, Gheorghe Deaconeasa i-a cerut procurorului Remus Lobodan să îi pună la dispoziţie toate aceste dosare, iar răspunsul acestuia a fost unul stupefiant: «Nu vă interesează toate dosarele (deşi este unul singur prin conexare), nu vi le prezint, deoarece o să le trimit înapoi de unde au venit». Din dosar au dispărut acte esenţiale pentru soluţionarea corectă a prezentei cauze penale cum sunt: dosarul Comisiei judeţene de fond funciar Vâlcea privind Obştea Pociovaliştea; ordonanţa Parchetului de pe lângă ÎCCJ din vol. III care este incompletă, adică la dosar există numai două file. Când Gheorghe Deaconeasa i-a solicitat relaţii despre aceste acte acelaşi procuror i-a replicat că vinovăţia oricum este clară şi fără respectivele acte.

În data de 25 octombrie 2011, Gheorghe Deaconeasa i-a adus la cunoştinţa procurorului Remus Lobodan faptul că va înainta o cerere de probaţiune prin care va solicita efectuarea unor cercetări suplimentare, astfel că prezentarea materialului de urmărire penală la data de 1 noiembrie 2011 (dată la care procurorul a dispus încheierea procesul-verbal) în mod probabil nu va mai putea avea loc datorită probaţiunii suplimentare şi a chestiunilor nelămurite ale dosarului. În replică, procurorul Remus Lobodan i-a răspuns lui Gheorghe Deaconeasa că orice cerere pe care o va face va fi respinsă, întrucât ştie la fel de bine ca el că Gheorghe Deaconeasa este vinovat de comiterea faptelor pentru care a fost pus sub învinuire penală. Cu aceeaşi ocazie, avocaţii lui Gheorghe Deaconeasa i-au atras atenţia procurorului Lobodan Remus că încadrarea juridică a faptelor este complet eronată (uzul de fals se absoarbe în falsul sub înscrisuri sub semnătură privată. Gheorghe Deaconeasa nu putea fi complice la înşelarea comisiei de fond funciar de vreme ce a reţinut că făcea parte din respectiva comisie, ci eventual se poate pune problema unui abuz în serviciu din partea lui), iar replica acestuia a fost în ton cu celelalte: «Nu mă interesează nici o încadrare juridică, eu trebuie să te trimit în judecată şi acolo n-ai decât să ceri tot ce doreşti cu privire la încadrarea juridică a faptelor». Gheorghe Deaconeasa a adus la cunoştinţa procurorului că expertiza efectuată în cauză în anul 2010 (cauza se afla în instrumentarea IGPR – Direcţia Investigare a Fraudelor, comisar Marius Toader) a fost una ilegală deoarece nu s-au luat în considerare următoarele aspecte: expertiza a fost realizată de un expert care nu are atestat de expert în specialitatea silvicultură, ceea ce a afectat negativ concluziile sale, în sensul că nu a stabilit corect valoarea presupusului prejudiciu prin prisma elementelor strict necesare unei asemenea evaluări (categoria şi grupa funcţională din care fac parte terenurile, precum şi de cantitatea şi calitatea materialului lemnos «pe picior»); 

expertul care a realizat expertiza nu a ţinut seama de faptul că majoritatea terenurilor litigioase nu sunt ale statului, ci ale unor persoane fizice ori juridice altele decât statul român; prin Încheierea din 9 septembrie 2004, pronunţată în Dosarul civil nr. 6/2004, Judecătoria Novaci a recunoscut dreptul de proprietate al Obştii Pociovaliştea asupra unor suprafeţe de 287 ha teren cu vegetaţie forestieră şi de 118 ha teren fără vegetaţie forestieră (gol alpin); prin Sentinţa civilă nr. 550 din 23 octombrie 2006 pronunţată de Judecătoria Brezoi în Dosarul civil nr. 490/2006 a fost recunoscut dreptul de proprietate în favoarea mai multor persoane fizice (Mircea Basarabă, Rodica Deaconeasa) asupra unei suprafeţe de teren cu vegetaţie forestieră de 313 ha; expertizele sunt menite să stabilească pentru fiecare persoană fizică şi juridică, inclusiv pentru stat, valoarea prejudiciilor suferite; în dosarele studiate nu s-a găsit o constituire de parte vătămată sau civilă a statului care să confirme în totul sau în parte reţinerea din actul de punere sub învinuire în sensul că acesta a suferit un prejudiciu de 4,8 milioane de lei. Deşi se reţine în sarcina lui Gheorghe Deaconeasa complicitatea la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, nu se descriu acte materiale diferite care, prin ele însele, să producă prejudicii diferite care, totalizate, să treacă peste valoarea de 1 milion de euro. Mai mult, aceeaşi observaţie se impune şi în legătură cu fapta de înşelăciune reţinută în sarcina lui Ion Tomescu. Drept urmare, avem un singur «act material», adică o faptă care a produs sau a fost de natură să producă mai multe prejudicii în dauna mai multor persoane. Ori, în această ultimă ipoteză pragul valoric de 1 milion de euro se verifică în raport cu fiecare persoană prejudiciată şi nu prin adiţionarea prejudiciilor suferite de toate persoanele lezate prin faptă. Pe de altă parte, nu se ştie cine sunt persoanele prejudiciate şi nici cuantumul prejudiciilor suferite de acestea. Ceea ce este însă inedit şi frizează absurdul este faptul că cel puţin câteva din părţi civile sunt reprezentate de Gheorghe Deaconeasa în acest proces şi tot el a formulat plângerile penale în numele lor prin care a descris faptele penale generatoare de prejudicii”, susţin avocaţii Ioan Sabău Pop, Horea Hădărău şi Vasile Ghere.

Leave a Response