|miercuri, august 23, 2017
  • Follow Us!

Ion Georgescu refuză să-i recunoască drepturile soţiei lui Dumitru Buşe în firma Dancomar SRL 

• Culisele unei afaceri de circa 2 milioane de euro

Ion Georgescu refuză să-i recunoască drepturile soţiei lui Dumitru Buşe în firma Dancomar SRL

Petre Coman

Aşa cum am promis, revenim astăzi pe larg şi prezentăm cazul soţiei regretatului Dumitru Buşe, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea, care de peste un an se luptă prin instanţe să-şi recâştige drepturile în cadrul firmei Dancomar SRL. În urmă cu circa un an, Tribunalul Vâlcea – Secţia Comercială şi Contencios Administrativ a pronunţat Sentinţa nr. 1155 în Dosarul nr. 4068/90/2009, prin care Ion Georgescu, asociatul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea, Dumitru Buşe, în societatea Dancomar SRL, a fost obligat la plata sumei de circa 2,26 milioane de lei către Maria Buşe.
Însă înainte de acestea trebuie să spunem că, în luna decembrie 2009, Tribunalul Vâlcea a dispus deschiderea procedurii insolvenţei faţă de debitoarea SC Dancomar SRL Râmnicu Vâlcea, la cererea debitoarei. Prin cererea înregistrată la data de 4 februarie 2010 în dosarul de insolvenţă, Maria Buşe a solicitat înscrierea în tabelul creditorilor a creanţei sale în sumă de circa 75 miliarde de lei vechi, compusă din contravaloarea părţilor sociale aparţinând lui Dumitru Buşe, cheltuielile de judecată din Dosarul nr. 2338/90/2008 şi dobânzile aferente dividendelor.

La data de 8 martie 2010, administratorul judiciar Emilia Brad a depus la dosar tabelul preliminar al creanţelor în care creanţa creditoarei Maria Buşe era înregistrată la nivelul sumei de circa 5 miliarde de lei vechi. Ulterior însă Maria Buşe a formulat contestaţie împotriva tabelului preliminar solicitând înregistrarea creanţei la nivelul sumei de circa 75 miliarde de lei vechi, cu motivarea că administratorul judiciar nu a ţinut cont de valoarea de piaţă a activelor debitoarei, valoare stabilită prin expertizele efectuate în Dosarul nr. 2338/90/2008. SC Dancomar SRL, prin administratorul special cât şi administratorul judiciar, a solicitat respingerea contestaţiei arătând, în esenţă, că participarea Mariei Buşe la capitalul social era de… 50% şi nu de 97,65% cât susţinea creditoarea. Contravaloarea părţilor sociale se determină potrivit legii după ultimul bilanţ aprobat şi nu prin evaluarea judiciară a activelor; expertiza tehnică efectuată de către expertul Chiorean fiind subiectivă prin supraevaluarea tuturor activelor.

În 2008, între cei doi asociaţi au început tratative pentru divizarea societăţii

Potrivit actului constitutiv, rectificat prin încheierea nr. 931 din 31 ianuarie 2006 a notarului public Mariana Gutău, SC Dancomar SRL a avut doi asociaţi: Dumitru Buşe deţinând 416 părţi sociale, respectiv o cotă de 97,65% din capitalul social şi Ion Georgescu deţinând 10 părţi sociale respectiv o cotă de 2,35% din capitalul social. Deşi cotele de capital erau diferite, în actul constitutiv se face menţiunea că beneficiile şi pierderile se vor distribui în mod egal, respectiv în cotă de 50% pentru fiecare asociat.

Din istoricul societăţii, detaliat de Oficiul Registrului Comerţului Vâlcea, rezultă că la data de 7 mai 1998 când asociatul Ion Georgescu a fost cooptat în SC Dancomar SRL, cei doi asociaţi deţineau cote egale de participare, respectiv câte 10 părţi sociale fiecare. Ulterior, la data de 18 noiembrie 1998, ca urmare a unei majorări de capital prin aport în natură (un autoturism uzat, din import), asociatul Dumitru Buşe a dobândit 416 părţi sociale, participarea la beneficii rămânând însă egală. În cursul anului 2008 între cei doi asociaţi au început tratative pentru divizarea societăţii debitoare iar prin hotărârea nr. 1 a adunării generale a asociaţilor din 12 mai 2008 s-a convenit divizarea prin împărţirea patrimoniului în cote egale către alte două societăţi existente. Hotărârea respectivă nu a fost însă înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Vâlcea.

La data de 4 iunie 2008, asociatul Dumitru Buşe a decedat iar cota de participare la capitalul social în SC Dancomar SRL a fost atribuită prin succesiune soţiei supravieţuitoare, creditoarea Maria Buşe, prin certificatul de moştenitor nr. 72 din 10 iunie 2008. Celălalt asociat, Ion Georgescu, nu a fost de acord cu continuarea activităţii societăţii prin includerea ca asociată a moştenitoarei asociatului decedat, astfel încât prin cererea înregistrată sub nr. 2338/90/2008 la Tribunalul Vâlcea soţia supravieţuitoare Maria Buşe a solicitat obligarea societăţii debitoare la plata contravalorii părţilor sociale deţinute de autorul său.

Dosarul nr. 2338/90/2008, în care s-au administrat probele pentru determinarea contravalorii părţilor sociale, a fost strămutat la Tribunalul Arad şi ulterior suspendat în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, ca urmare a deschiderii procedurii insolvenţei faţă de SC Dancomar SRL. În consecinţă, Maria Buşe a solicitat înregistrarea creanţei sale la masa credală şi a cerut stabilirea nivelului real al creanţei constând în contravaloarea părţilor sociale.

Potrivit art. 202 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, în cazul dobândirii unei părţi sociale prin succesiune, societatea este obligată la plata părţii sociale către succesori, conform ultimului bilanţ contabil aprobat. Ca atare, pentru determinarea întinderii dreptului de creanţă, Tribunalul Vâlcea trebuia să stabilească cota de participare la capitalul social şi nivelul valoric aferent acestei cote. În ce priveşte cota de participare la capitalul social, Tribunalul Vâlcea a constatat că deşi în Registrul Comerţului, Dumitru Buşe figura cu 97,65% din capitalul social, în realitate cota de participare la capitalul social al acestuia era de numai 50%, capitalul social fiind deţinut în cote egale de către Dumitru Buşe şi asociatul rămas, Ion Georgescu.

Terenurile societăţii au fost subevaluate de expertul „agreat” de Ion Georgescu

„Prin hotărârea nr. 1 a adunării generale a asociaţilor din 12 mai 2008 s-a convenit divizarea prin împărţirea patrimoniului în cote egale către alte două societăţi existente. Hotărârea respectivă nu a fost însă înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Vâlcea. Faptul că această hotărâre nu a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Vâlcea nu are nici un efect asupra validităţii sale întrucât efectele înregistrării în registrul comerţului sunt publicitatea şi opozabilitatea faţă de terţi conform art. 5 din Legea nr. 26/1990. Între cei doi asociaţi hotărârea îşi produce efectele în temeiul forţei obligatorii a contractului, principiu statuat de art. 969 Cod Civil. De altfel, faptul că Dumitru Buşe deţinea numai o cotă de 50% din capitalul social a fost recunoscut de acesta şi prin menţionarea acestei cote în declaraţia de avere.

În ceea ce priveşte modalitatea de determinare a contravalorii participaţiei de capital, tribunalul constată ca dispoziţiile art. 202 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 prevăd ca acest calcul se realizează după ultimul bilanţ contabil aprobat, ceea ce înseamnă ultimul bilanţ aprobat de către asociaţi, în speţă bilanţul de la 31 decembrie 2007, ultimul întocmit înainte de decesul asociatului Dumitru Buşe. Legea prevede această modalitate de determinare întrucât bilanţul, ca document contabil, trebuie să reprezinte o reflectare fidelă a situaţiei economice a societăţii, prin înscrierea corectă din punct de vedere cantitativ dar şi valoric a activului şi pasivului societăţii. În speţă însă din probele administrate s-a constatat bilanţul cuprinde date eronate în sensul că majoritatea activelor sunt menţionate la valori inferioare celor reale, aspect datorat în principal neefectuării operaţiunii de reevaluare a patrimoniului.

În acest context, în dosarul nr. 2338/90/2008 s-a dispus efectuarea unor expertize tehnice şi contabile pentru determinarea activului net patrimonial şi corespunzător acestui activ net determinarea valorii cotei de participaţie. Cu privire la aceste probe, SC Dancomar SRL a avut obiecţiuni numai în ce priveşte expertiza tehnică efectuată de expertul Chiorean, susţinând că acesta a supraevaluat intenţionat toate activele supuse evaluării. Tribunalul constată însă ca rezultatele evaluării realizate de expertul Chiorean se coroborează cu celelalte probe administrate astfel că urmează să înlăture obiecţiunile debitoarei.

Astfel, terenul din punctul Ostroveni-Meteor, care în bilanţ figurează cu valoarea de 10.000 lei, achiziţionat în 1998, a fost evaluat de expertul Chiorean la valoarea de 320.000 euro, iar de către expertul observator Horincar (propus de către debitoare) la valoarea de circa 100.000 euro. Într-o evaluare extrajudiciară, efectuată la cererea administratorului debitoarei, Ion Georgescu, pentru uz bancar, acelaşi teren este evaluat la valoarea de 290.000 euro, apropiată deci de expertiza Chiorean.

Terenul din punctul Iazul Morii este evaluat de expertul Chiorean la valoarea de 711.657 euro, iar de către expertul Horincar la valoarea de circa 350.000 de euro. Terenul a fost dobândit de către SC Dancomar SRL prin contractul de vânzare-cumpărare cu preţul de 665.360 euro la data de 31 august 2007. Se constată că expertiza Chiorean stabileşte o valoare apropiată de valoarea de achiziţionare în timp ce expertiza Horincar evaluează terenul la jumătate din preţul de achiziţie.

Imobilele situate în comuna Galicea, reprezentând teren şi construcţii sunt evaluate de expertul Chiorean la valoarea de circa 350.000 de euro terenul şi construcţiile. În evaluarea extrajudiciară efectuată la cererea debitoarei, terenul şi platforma betonată sunt evaluate la valoarea de 200.000 euro, apropiată deci de evaluarea Chiorean, fără a lua în calcul celelalte construcţii existente pe teren. Existând aceste elemente probatorii de comparaţie se constată că expertiza Chiorean se coroborează în mare măsură cu celelalte probe astfel încât obiecţiunile debitoarei sunt nefondate.

Prin valorificarea evaluării tehnice expertiza contabilă a stabilit contravaloarea părţilor sociale ale autorului creditoarei la suma de circa 2,18 milioane lei, după deducerea obligaţiilor fiscale născute din reevaluarea judiciară a patrimoniului.

Aşadar creanţa creditoarei Maria Buşe este compusă din suma de 2,18 milioane lei, contravaloare părţi sociale, suma de 32.921 lei cheltuieli de judecată în Dosarul nr. 2338/90/2008, precum şi sumele de 17.522 lei dobânzi aferente dividendelor şi 30.000 lei cheltuieli de judecată stabilite prin sentinţa nr, 881/5 mai 2010 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în Dosarul nr. 4097/90/2008. Faţă de aceste considerente de fapt tribunalul urmează să admită în parte contestaţia creditoarei Maria Buşe, stabilind nivelul creanţei la suma de 2.26 milioane lei”, se arată printre altele în Sentinţa nr. 1155/21 iunie 2010 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în Dosarul nr. 4068/90/2009.

Leave a Response