• Prin intermediul unei interpelări adresate Consiliului Concurenţei,
Recent, senatorul Dorel Jurcan, preşedintele PDL Vâlcea, a adresat o întrebare preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, pe tema creşterii preţului carburanţilor: „Vă rog să îmi comunicaţi, cu autoritatea de care dispuneţi, cum este stabilit preţul carburanţilor şi motivele pentru care a crescut în ultima perioadă, având în vedere că o mare parte a produselor petroliere sunt extrase din zăcăminte interne".
În răspunsul sosit zilele trecute pe adresa senatorului vâlcean, preşedintele Consiliului Concurenţei precizează: „Consiliul îşi exercită atribuţiile în aplicarea Legii concurenţei nr. 21/1996, iar acţiunile sale trebuie să se încadreze în sfera de competenţe prevăzute în mod expres la art. 26 din acest act normativ. Atribuţiile sale vizează administrarea şi supravegherea aplicării legislaţiei în domeniul concurenţei, rolul Consiliului Concurenţei fiind, pe de-o parte unul corectiv, de sancţionare a practicilor anticoncurenţiale, aşa cum sunt acestea definite de actul normativ menţionat şi de restabilire a unui mediu concurenţial normal, iar, pe de altă parte, unul preventiv, de monitorizare a pieţelor, respectiv de supraveghere a comportamentului actorilor de pe aceste pieţe şi a metodelor folosite de aceştia.
Autoritatea română de concurenţă nu are în atribuţii reglementarea preţurilor, ci identificarea şi sancţionarea posibilelor practici anticoncurenţiale care au ca obiect sau ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia.
Potrivit atribuţiilor sale, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa petrolului şi a produselor derivate din petrol, inclusiv a combustibililor. Obiectul acesteia îl constituie posibila încălcare a prevederilor Legii Concurenţei de către actorii activi pe piaţa menţionată. Investigaţia vizează activitatea tuturor companiilor active pe piaţă pe o perioada mai îndelungată, având în vedere evoluţia şi dinamica acesteia.
În cadrul acestei investigaţii, autoritatea română de concurenţă a utilizat toate mijloacele de instrumentare prevăzute de Legea concurenţei şi anume: solicitări de informaţii, discuţii cu companiile investigate sau cu beneficiari ai acestora, cu diferite autorităţi precum şi inspecţii inopinate la sediile principalilor agenţi economici de pe piaţa petrolului (în anul 2009). La această dată raportul final de investigaţie este într-o fază avansată, fiind analizate datele şi informaţiile obţinute, inclusiv din punct de vedere economic.
Precizăm faptul că în cazul unei investigaţii aflate în analiză, nu se poate vorbi decât despre o posibilă încălcare a Legii concurenţei. Constatarea încălcării prevederilor Legii concurenţei are loc în cadrul unei proceduri care dă posibilitatea agenţilor economici sa fie audiaţi, conform principiului dreptului la apărare, această procedură având un caracter plenar contradictoriu.
Forul decident este Plenul Consiliului, care în urma deliberării ia o hotărâre, concretizată într-o decizie, care poate fi atacată în instanţă, în doi paşi: la Curtea de Apel Bucureşti, respectiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Decizia instanţei este cea finală, în acest context, trebuie subliniat faptul că autoritatea de concurenţă sancţionează acele încălcări faţă de care deţine probe clare pentru a susţine analiza şi decizia emisă. În situaţia în care s-ar reţine încheierea sau punerea în practică a unei înţelegeri anticoncurenţiale de către companiile active pe pieţele relevante în cauză, Consiliul Concurenţei are posibilitatea de a interzice această practică şi de a impune acestora o amendă, al cărei cuantum poate fi între 0,5 şi 10% din cifra de afaceri totală realizată de către fiecare dintre întreprinderile respective.
Prin urmare, înainte de adoptarea unei decizii, Consiliul Concurenţei nu se poate antepronunţa cu privire la un anumit mod de soluţionare a unei cauze. Pe cale de consecinţă, până la finalizarea investigaţiei amintite (preconizată a avea loc în cursul acestui an) şi emiterea unei decizii de către Plen, nu putem face publice alte informaţii, deoarece acestea ar putea periclita bunul mers al anchetei.
Totodată, menţionăm faptul că având în vedere importanţa şi dinamica acestui sector, şi la nivel internaţional au fost efectuate şi sunt în derulare analize privind impactul evoluţiei acestei pieţe din perspectiva influenţei asupra economiei în general. Astfel de analize au fost efectuate şi de către autorităţi de concurenţă din alte ţări (Austria, Portugalia, Italia, Bulgaria), fără a fi însă descoperite dovezi concludente cu privire la încălcarea legislaţiei în domeniul concurenţei.
Faptul că există creşteri simultane de preţuri şi în cuantumuri similare, nu înseamnă neapărat o încălcare a regulilor de concurenţă, ci pot fi comportamente comerciale paralele care nu sunt incriminate de lege. În România, preţurile la pompă sunt mai mici decât în majoritatea ţărilor din UE (Austria, Belgia, Germania, Marea Britanie, Ungaria), datorită unui nivel mai mic al taxelor. România a avut o derogare de la Uniunea Europeană, dar va fi obligată să crească nivelul acestor taxe (pentru motorină) pentru a se alinia cu celelalte state membre. La ora actuală, în 24 din 27 state ale UE, preţurile fără taxe sunt grupate în jurul mediei europene, cu o marjă de plus-minus 5%. Nu trebuie uitat faptul că pe o piaţă unică, europeană, preţul tinde să fie acelaşi".
Web Design by DowMedia
