|luni, noiembrie 20, 2017
  • Follow Us!

Agricultura trebuie să “recolteze” fondurile europene (I) 

Agricultura trebuie să „recolteze” fondurile europene (I)

La sfârşitul săptămânii trecute, am participat la o interesantă manifestare organizată la Râmnicu Vâlcea de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, tema conferinţei gravitând în jurul problemelor privind informarea corectă şi completă a fermierilor şi celorlalţi lucrători din agricultură despre accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea mediului rural.

Acţiunea s-a dovedit nu numai interesantă, ci şi extrem de actuală având în vedere că redresarea şi dezvoltarea durabilă a agriculturii este o prioritate vitală şi de maximă urgenţă pentru România.
Agricultura noastră nu trebuie lăsată să meargă pe calea degradării. Sunt necesare măsuri urgente de sprijinire pentru ca această ramură prioritară a economiei să fie redresată cât mai repede posibil.
Ne aflăm într-o etapă când, în contextul european şi mondial, nu ne putem permite să lăsăm ţara pe mai departe cu o agricultură înapoiată care să nu asigure securitatea alimentară a populaţiei.

Pentru a avea o agricultură competitivă într-un termen scurt şi durabilă în viitor, pe termen lung, producătorii agricoli trebuie sprijiniţi concret să-şi organizeze exploataţii viabile, moderne şi performante prin proiecte elaborate de specialişti, pe baze ştiinţifice. Dar, pentru a deveni competitivi, reorganizarea ştiinţifică a agriculturii în România trebuie să pornească cel puţin de la nivelul la care se află astăzi agricultura din ţările vest europene şi din alte ţări avansate.
O primă direcţie de acţiune – şi prioritară pe deasupra – este ca micii proprietari să se organizeze în ferme şi exploataţii viguroase, cu suprafeţe care să permită utilizarea maşinilor agricole de mare randament şi, pe cale de consecinţă, obţinerea de producţii profitabile.

La noi, chiar şi acum după 21 de ani de la Revoluţie, asocierea este privită în acelaşi mod ca şi colectivizarea. Rezultatul se vede cu ochiul liber. În anul de graţie 2011, avem 4,2 milioane de ferme la nivel naţional, din care aproape 1,9 milioane sunt atât de mici încât nu pot primi nici măcar subvenţii pe suprafaţă. Avem, deci nevoie să găsim o altă formulă de organizare a exploataţiilor.
Pe acest palier poate fi utilizată mai activ Măsura 1.2.1 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală al cărei scop este chiar cel la care m-am referit, adică modernizarea exploataţiilor agricole.

Încă din primele zile ale acestui an, în discursuri politice sau de altă natură, s-a pus mare accent pe intensificarea absorbţiei de fonduri de la Uniunea Europeană. Noi nu avem însă nevoie doar de un imperativ declarativ, ci de paşi concreţi. În condiţiile în care investiţiile străine directe sunt în scădere, iar creditele se menţin foarte scumpe, fondurile absorbite de la Uniunea Europeană reprezintă şansa unică a ţării noastre de a atrage bani care să repună în mişcare economia şi să aplice programele de dezvoltare pe palierele sociale.

Fondurile europene apar ca o mană cerească pentru agricultură, aşa încât nu se poate plânge nimeni că alocarea financiară pentru cele 16 măsuri şi scheme de plată cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală ar fi insuficientă. Această alocare, destinată exclusiv agriculturii, pentru perioada 2007-2013, este de 9,97 miliarde euro din care 8,02 miliarde provin din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi numai 1,95 miliarde euro au ca sursă contribuţia de la bugetul de stat.

De ce trebuie să ne aţintim şi mai tare privirile spre fondurile europene? Răspunsul este uşor de dat: finanţarea externă este crucială pentru agricultură, deoarece sprijinul guvernamental va fi modest în următorii ani din cauza presiunilor tot mai mari asupra cheltuielilor publice pentru domeniile cu o componentă socială importantă, respectiv pensiile, educaţia, sănătatea şi altele.

Dr. ing. ION CÎLEA
preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea

Leave a Response