|duminică, februarie 18, 2018
  • Follow Us!

Şase vâlceni fac parte dintre “venerabilii” Masoneriei Române 

• Potrivit ziarului „Curentul”,

Şase vâlceni fac parte dintre „venerabilii” Masoneriei Române

 

• cei şase sunt: directorul de la SC Cozia Forest SA, Nicolae Barbu (Loja General Magheru); Liviu Pătru (Loja Cozia); Ovidiu Flesariu (Loja Anton Pann); patronul de la Hotel Orizont Călimăneşti, Constantin Vlăduţu (Loja Barbu Ştirbei); William Cosmescu, şi fostul prefect Mircea Perpelea (Loja William Preston)

 

Masoneria este văzută în fel şi chip astăzi – în mare parte fiind mult gonflat „renumele“ organizaţiei. Legendele, beletristica, producţiile cinematografice şi înclinaţia naturală a oamenilor către „mistere“ şi „lumi secrete“ au dat o aură specială membrilor masoneriei. Ca orice organizaţie cu nuclee policentrice, a devenit o reţea. Ca orice reţea, a fost infiltrată de alte reţele mai bine camuflate. La noi, în prezent, reţeaua celor peste 300 de Loje masonice numără peste 8.000 de membri. La vârf, cei 8.000 sunt reprezentaţi de 330 de venerabili, ale căror nume apar pentru prima oară în presă, în exclusivitate, în „Curentul“. Printre cei 330 de venerabili se numără şi şase vâlceni: directorul de la SC Cozia Forest SA, Nicolae Barbu (Loja General Magheru); Liviu Pătru (Loja Cozia); Ovidiu Flesariu (Loja Anton Pann); patronul de la Hotel Orizont Călimăneşti, Constantin Vlăduţu (Loja Barbu Ştirbei); William Cosmescu, şi fostul prefect Mircea Perpelea (Loja William Preston).

 

În ediţia online, pe lângă un scurt excurs istoric asupra dezvoltării masoneriei la noi şi în lume, este publicată in extenso lista tuturor organizaţiilor masonice de pe cuprinsul României, precum şi datele de contact ale tuturor venerabililor Lojelor recunoscute.

Deşi Masoneria în România s-a desfiinţat oficial în 1948, trei loje unite româneşti care făceau parte din masoneria franceză au funcţionat în perioada comunistă, iar în octombrie 1990 Alexandru Paleologu, ambasador în Franţa numit de Ion Iliescu, devine Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România – cea care reprezenta cele trei loje reunite, în frunte cu Shapira.

 

Masoneria din România după 1989

 

La data de 5 februarie 1991, este reconstituită Loja „Concordia“. La 24 ianuarie, Marele Orient al Italiei creează, în contul masoneriei mondiale, Marea Lojă Naţională a României. Cu ştiinţa Marii Loji Unite a Angliei, „Grande Oriente d’Italia“ a primit sarcina – filiera latină – să reactiveze Francmasoneria Regulară din România  Această Mare Lojă Regulară a fondat pe teritoriul românesc, la Bucureşti, trei „Loji Regulare“, aflate la început sub jurisdicţie italiană. Mentorul lui Corneliu Vadim Tudor, scriitorul Eugen Barbu, a fost membru al Lojii Masonice „W. A. Mozart“ din Roma, aflată sub obedienţa Marelui Orient al Italiei. 

La Chişinău, în 1997, Marea Lojă Regulară a Italiei fondează „Marea Lojă a Moldovei“, cu sprijinul preşedintelui de atunci, Piotr Kirilovici Lucinschi, cunoscut pentru politica sa antiromânească. Loja a fost înregistrată cu numărul 113 în registrul Lojii italiene, iar ceremonia de iniţiere s-a desfăşurat pe 7 iunie în Hotelul „Codru“ de la Chişinău, fost al Partidului Comunist. 

 

Fostul primar al Chişinăului, Serafim Urechean, bunul prieten al lui Adrian Năstase, şi fostul premier Dumitru Braghiş sunt iniţiaţi la rândul lor în loja masonică „Marele Orient al Franţei“, dar tot în filiala italiană. Actuala configuraţie a Puterii la Chişinău se datorează în mare parte lui Lucinschi, personaj care manevrează figuri politice proeminente, ca Filat şi anturajul său.

Pe lângă „fraţii latini“, imediat după apariţia italienilor, a început în România să activeze şi concurenţa, astfel că în 1992, au fost „reaprinse luminile“ primei loji române aparţinând Marelui Orient al Franţei – MOAR – de obedienţă liberală şi laică. Primul Mare Maestru a fost Mircea Deac. De la această dată a început un fel de război de gherilă între membrii obedienţelor, care a durat peste un deceniu şi jumătate.

 

Fondarea oficială a Marii Loji Naţionale

 

În ianuarie 1993, Marea Lojă Naţională din România – care numără peste 2.500 de membri şi peste 110 loji pe teritoriul naţional – a fost reorganizată oficial la Bucureşti. În acelaşi an, Comisia de Informare pentru Recunoaştere a Conferinţei Marilor Maeştri ai Americii de Nord a raportat că Marea Lojă Naţională din România a fost întemeiată corespunzător şi satisface standardele recunoaşterii oficiale, fiind recunoscută de 59 de Mari Loji din toată lumea. Reorganizarea Marii Loji Naţionale din România s-a marcat şi prin înregistrarea oficială, în Registrul persoanelor juridice la Judecătoria Municipiului Bucureşti, pe baza Sentinţei civile 40/PJ 26 aprilie 1995, la cererea lui Dan Amedeo Lăzărescu, a lui Constantin Bărbulescu şi a lui Vladimir Boantă.

În paralel cu MLNR, serviciile maghiare au format şi ele o Mare Lojă Unită din România (MLUR), iregulară şi nerecunoscută, care îl avea în frunte pe profesorul Nicoară, din Cluj, ca Mare Maestru, un român mai slab de înger, pus la vedere, dar care era coordonat de un Suprem Consiliu, condus de Andre Szakvary (cetăţean francez de origine maghiară) ca Mare Comandor. 

 

În timp ce MLNR era recunoscută de Marile Loji din lume şi în special de Marea Lojă Unită din Germania, MLUR ere recunoscută doar de Supremul Consiliu din Franţa. Dezbinarea din cadrul Ordinului Masonic român – care urmărea în fapt scindarea masonică pe zona Ardeal şi impunerea unui Mare Maestru maghiar, via „fraţii francezi“, a fost tranşată de Marea Loja-mamă, din Anglia. 

Maghiarofilii au fost puşi cu botul pe labe de Marea Lojă Naţională din România în care au intrat o mulţime de foşti securişti care au dus la putere această Lojă şi au transformat masoneria într-o veritabilă rampă de lansare economică şi politică. Cum majoritatea sereiştilor intraţi în Lojă erau filo-Iliescu, PSD-ul a beneficiat de un suport important al reţelei masonice. La schimb, prin Hotărârea de Guvern nr. 561 semnată de Adrian Năstase la data de 15.04.2004, „Asociaţia Marea Lojă Naţională din România“ devine de „utilitate publică“, beneficiind inclusiv de fonduri de la stat.

 

Tot în acea perioadă, Conventul masonic a hotărât alegerea în funcţia de Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România a lui Eugen Ovidiu Chirovici, concurat la vremea aceea de Radu George Serafim – realizator de programe la TVR 1. „Lumina“ Templului i-a venit lui Chirovici via Kondiakov, general KGB, Marele Maestru al Rusiei. Sub guvernarea PSD, Chirovici a avut funcţii înalte în stat. În perioada 2002-2003 a fost consilier pe probleme economice în cabinetul lui Adrian Năstase, iar din 2003 până la schimbarea PSD de la guvernare a deţinut funcţia de preşedinte al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ÎMM). La rândul său, Adrian Năstase era mason şi membru în Marea Lojă Naţională a României în fruntea căreia se afla Chirovici. 

Sistemul clasic securistic s-a impus la vârf, Cuplul Chirovici-Tanasie inaugurând o formă de conducere bazată pe eliminarea autonomiei Lojilor şi impunând forme de control stricte – raportarea conţinutului fiecărei convorbiri telefonice şi a oricărui contact cu orice persoană mai importantă, avizarea primirii oricărui nou membru etc. 

Leave a Response