|miercuri, noiembrie 22, 2017
  • Follow Us!

Vecini cu guvernatorul Mugur Isărescu la Drăgăşani 

Vecini cu guvernatorul Mugur Isărescu la Drăgăşani


Podgoria Drăgăşani, denumită şi “podgoria voievodală a Banilor Olteniei”, este celebră nu doar prin vinurile sale, Crâmpoşia fiind la loc de frunte, ci şi prin cei care au investit aici.


Fie că sunt oameni ai locului sau au ajuns în zonă prin diferite alianţe, nu ai cum să nu tresari cand auzi numele guvernatorului Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu, al baroanei Ileana Kripp, descendentă a neamului Ştirbey sau mai nou al inventatorului Mircea Tudor, câştigătorul marelui premiu la Salonul de invenţii de la Geneva de anul trecut. Nu sunt însă singurii investitori în viile de la Drăgăşani. Chiar fostul ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica, are hectare bune în zonă sau fostul primar al localităţii – Gheorghe Iordache.

 

Mai sunt câteva ferme viticole: „La Florescu”, ferma Negrini sau Bărbulescu. Din păcate, arealul viticol din zonă nu este lucrat la adevărata valoare, doar 1.500 din cele 3.000 de hectare din podgoria Drăgăşani (judeţul Vâlcea) sunt cultivate, restul terenurilor fiind lăsate în paragină.

 

 Istorie, pe scurt

A scrie despre vechiul soi românesc Crâmpoşie, înseamnă a scrie despre podgoria Drăgăşani, iar a vorbi despre podgoria Drăgăşani, înseamnă a vorbi despre soiul Crâmpoşie, după cum se exprimă dr. Ion Puşcă. El susţine că primele plantaţii viticole au fost făcute de geto-daci cu mult timp înainte de cucerirea romană. Drăgăşani este astfel cea mai veche podgorie din Oltenia. În nordul podgoriei Drăgăşani, tot pe partea dreaptă a Oltului, a existat cetatea Buridava, o cunoscută aşezare geto-dacică. Cetatea confirmă existenţa încă din antichitate a unei populaţii stabile şi numeroase în zonă. În baza realităţilor istorice, precum şi prin faptul că activitatea viticolă a continuat fără întrerupere până în zilele noastre, Ion Puşcă afirmă că soiul Crâmpoşie este foarte vechi, fiind cultivat în zonă încă de la geto-daci.

Soi autosteril (florile viţei nu pot crea rod cu polen propriu), crâmpoşia a fost plantată în sortiment biologic cu soiul românesc Gordan, bun polenizator. La aceste două soiuri, localnicii au mai adăugat Braghina şi un „pic” de Tămâioasă românească. “Vechiul sortiment al podgoriei Drăgăşani, până la filoxeră (1884), era format din Crâmpoşie 30%, Gordan 30%, Braghină 30% şi Tămâioasă românească 10%. Tot din acest amestec de soiuri se obţinea şi vestitul “Tulburel de Drăgăşani” sau “Tulbure de Drăgăşani” – un vin nou, obţinut la câteva săptămâni de la culesul strugurilor. Acest vin foarte tânăr, care nu este încă limpede, se consumă în cursul toamnei din anul respectiv”, spune oenologul Ion Puşcă.

 

Casa Isărescu

 Despre vinul guvernatorului BNR nu se cunosc prea multe, deoarece ca de obicei Isărescu este destul de discret. Om al locului, Mugur Isărescu nu putea să stea departe de vinuri. Şi-a creat o firmă cu activitate în domeniul viti-vinicol, Mar SRL, care pare să se mişte bine pe piaţă. De asemenea, guvernatorul şi-a creat şi un brand – Casa Isărescu. Ca orice producător care se respectă, are şi o cramă.
 

Primele suprafeţe de vie au venit de la soţie, care le-a moştenit, după care guvernatorul a tot cumpărat, ajungând în timp la circa 30 de hectare cu viţă de vie. Mugur Isărescu se mândreşte cu două soiuri unice – Crâmpoşie şi Negru de Drăgăşani, care pot fi cumpărate doar la comandă.
 

După moartea părinţilor, Isărescu a deschis la Drăgăşani în casa unde a crescut un magazin în care se vând şase tipuri de vin alb, roşu sau roze. Cand pleacă în străinătate sau primeşte oaspeţi în ţară nu uită niciodată să le ofere un pahar de Crâmpoşie, de care e tare mândru.

 

 Domeniul Ştirbey 

Ileana Kripp este nepoata ultimului prinţ Ştirbey. Ea a revendicat proprietăţile care au aparţinut familiei princiare încă din secolul al XVIII-lea. Familia Ştirbey a deţinut şi cea mai mare şcoală de viţă de vie din ţară, păstrând multe soiuri tradiţionale, în care proprietatea este acum specializată. “Vinurile Ştirbey erau renumite şi apreciate în România şi la curţile  regale  din Europa. 

 

Ca descendentă a prinţului Barbu Ştirbey şi proprietară actuală a domeniului, doresc ca această tradiţie să renască. Împreună cu soţul meu, baronul Jakob Kripp, am preluat în anul 2001 proprietatea strămoşilor mei. Am renovat crama şi viile pentru a oferi acestei tradiţii o viaţă nouă, utilizând tehnologia modernă în respectul metodelor tradiţionale şi naturale de vinificaţie”, spune Ileana Kripp-Costinescu. Cei doi soţi, Ileana şi Jakob Kripp au înfiinţat compania Agricola Ştirbey.
 

Cu numai 25 hectare de viţă de vie, familia Kripp vrea să reînvie tradiţia locurilor. Odată cu via a fost înapoiată şi crama construită la 1920, pe care actualii proprietari au renovat-o în 2003. Crama este dotată cu cisterne noi din inox, o presă pneumatică, filtre şi pompe moderne, precum şi o mică linie de îmbuteliere semiautomatizată.

 

După 2001 au fost replantate 8 ha de vie, din care 4 ha cu Cabernet Sauvignon, Novac şi Negru de Drăgăşani, 2 ha cu Merlot şi 2 ha cu Sauvignon Blanc. Restul suprafeţelor este plantat cu soiurile autohtone Crâmpoşie Selecţionată, Fetească Regală şi Tămâioasă Românească. Vinurile de Ştirbey se găsesc în special în restaurante şi sunt apreciate, mai ales pentru că strugurii au fost culeşi şi prelucraţi manual, ceea ce puţină lume mai face astăzi.

 

Inventatorul Mircea Tudor este viticultor

 Anul trecut, Mircea Tudor a cucerit marele premiu al Salonului de invenţii de la Geneva pentru Roboscan, un sistem de scanare a camioanelor prin radiaţii gama. Inventatorul este un împătimit al zonei Horezu şi intenţionează să facă o staţiune de ski la Rânca.

În acelaşi timp, Mircea Tudor este îndrăgostit de podgoria Drăgăşani, unde deţine în prezent împreună cu un prieten cinci hectare cu viţă de vie. În viitor, vrea să mai planteze alte cinci hectare, convins fiind că aici este cel mai bun teren pentru Feteasca Neagră. Mai are în vedere şi soiuri precum Cabernet Sauvignon sau Sauvignon Blanc, vinul urmând să fie valorificat la viitorul hotel de la Rânca. În podgoria Drăgăşani, Tudor este vecin cu guvernatorul BNR, cât şi cu domeniul Ştirbey, de acesta din urmă despărţindu-l doar 200 de metri.

 

 

Casa Iordache

 

 

Podgoria Iordache a fost înfiinţată în 1880 de familia Iordache, iar vinurile produse aici au fost premiate cu aur la Paris în 1880 şi 1886. Podgoria Iordache a fost naţionalizată, iar după 1989 a fost redobândită de urmaşul familiei, Gheorghe Iordache, inginer în transporturi, cu masterat în agronomie.

În prezent, Casa de Vinuri Iordache deţine 30 de hectare cu viţă de vie (Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Tamâioasă Românească, Fetească Albă, Crâmpoşie Selecţionată şi Negru de Drăgăşani) şi dispune de o pensiune pentru degustători.

 

Citeste despre:

 

www.smartagri.ro


Leave a Response