• „Căpuşele“ vor plânge în hohote:
• gândită încă din anul 2000, privatizarea OLTCHIM a fost blocată de actualii guvernanţi, în speranţa unei consolidări financiare şi pentru a se realiza integrarea cu petrochimia de la Arpechim Piteşti
Săptămâna trecută, ministrul Economiei, Ion Ariton, s-a întâlnit cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) de evaluare a performanţelor economice ale României, în conformitate cu prevederile acordului Stand-By şi ale Scrisorii Suplimentare de Intenţie.
Potrivit unui comunicat de presă, în cadrul întâlnirii s-a discutat despre măsurile de eficientizare a activităţii operatorilor economici, printre care vânzarea pachetelor minoritare sau majoritare deţinute la unele societăţi, reorganizarea unor societăţi în vederea privatizării, recapitalizarea unor întreprinderi prin atragerea de investiţii în urma constituirii de societăţi mixte. Cu această ocazie, a fost adusă în discuţie oportunitatea iniţierii procesului de privatizare a OLTCHIM SA Râmnicu Vâlcea, întreprindere la care Ministerul Economiei deţine peste 54% din capitalul social.
În ultimii ani, mai multe companii româneşti şi străine s-au arătat interesate să cumpere pachetul majoritar de la OLTCHIM, după ce statul român - prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sau Ministerul Economiei - a publicat mai multe anunţuri de privatizare a întreprinderii vâlcene. Astfel, printre companiile care şi-au exprimat public intenţia de a participa la privatizarea OLTCHIM s-au numărat: Exall Resources Limited din Canada, Lukoil, Rompetrol, Socar din Azberbaidjan, Grupul financiar Vienna Capital Partners, Serviciile Comerciale Române, Petro Carbo Chem SE, etc. Gândită încă din anul 2000, privatizarea OLTCHIM a fost blocată de actualii guvernanţi, în speranţa unei consolidări financiare şi pentru a se realiza integrarea cu petrochimia de la Arpechim Piteşti.
În luna august 2001, compania canadiană Exall Resources, care a câştigat licitaţia pentru privatizarea OLTCHIM, nu a achitat contravaloarea pachetului de acţiuni (53,26%) şi nu a făcut dovada deschiderii unui cont escrow în valoare de 25 milioane dolari (o garanţie a capacităţii de a efectua investiţiile asumate prin contractul de privatizare). Canadienii aveau nevoie de 34,7 milioane de dolari (incluzând valoarea penalităţilor de întârziere a plăţii acţiunilor, 418.275 dolari), bani pe care Exall a încercat să-i obţină printr-o ofertă publică de acţiuni ale unei companii - Oltchim Aquisition Company - înfiinţată special pentru preluarea OLTCHIM.
Canadienii au încercat să atragă în această operaţiune două mari companii - SNC Lavalin şi PVC Group - şi mai multe fonduri de investiţii, însă nu au reuşit să fie convingători. Tentativa de privatizare a OLTCHIM a eşuat, de fapt, în toamna anului 2000, atunci când statul a primit doar două răspunsuri la anunţul scoaterii la vânzare a pachetului majoritar de acţiuni. Exall a fost aleasă pentru negociere, întrucât oferta depusă de societatea Romarta 2000, controlată de fondul de investiţii Broadhurst Investments, - 200 lei vechi/acţiune - a fost considerată inacceptabilă.
În anul 2003, procesul s-a reluat, însă APAPS-ul lui Ovidiu Muşetescu l-a oprit inexplicabil, deşi au existat intenţii clare de cumpărare din partea concernului rus Lukoil, a grupului financiar Vienna Capital Partners şi a Grupului Rompetrol. În decembrie 2007, Ştefan Vuza, preşedintele Serviciilor Comerciale Române, îşi pregătise strategia pentru a câştiga licitaţia de oferte atunci când AVAS urma să scoată la vânzare OLTCHIM. (N.T.)
Web Design by DowMedia
