Vâlcea, în pragul colapsului financiar

Vâlcea, în pragul colapsului financiar
Aşa după cum a reieşit din analiza ce a avut loc în şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean de la începutul lunii septembrie a.c., unităţile administrativ-teritoriale riscă să devină insolvabile şi să rămână fără fondurile strict necesare pentru plata drepturilor salariale către angajaţii acestora după punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de Guvern nr. 18/2010 privind rectificarea bugetului pe acest an.

Efectele, de o gravitate fără precedent, ale OG 18 sunt deja puternic simţite în toate consiliile locale care, ajunse cu cuţitul la os, bombardează zilnic cu adrese ultimative Consiliul Judeţean, cerând cu disperare să le fie asigurate fonduri pentru acordarea drepturilor de personal şi plata restanţelor de multe luni de zile la bunuri şi sevicii.

Faţă de această stare de lucruri nemaiîntâlnită, preşedintele Consiliului Judeţean, dr.ing. Ion Cîlea, a adresat câte un memoriu primului-ministru Emil Boc, ministrului Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, şi noului ministru al Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, în care se precizează: „Deşi sunt convins că situaţia vă este cunoscută, vă adresez rugămintea de a reanaliza gradul de finanţare a bugetelor locale şi să procedaţi în cel mai scurt timp la o rectificare pozitivă a bugetului de stat pentru asigurarea surselor de finanţare cel puţin pentru plata drepturilor salariale aferente trimestrului IV a.c. în sumă de 10.884.000 lei şi a restanţelor înregistrate la data de 16 septembrie 2010 în valoare totală de 10.195.264 lei”.

Demersul preşedintelui Consiliului Judeţean este pe deplin justificat, având în vedere că repartizarea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale nu aparţine administraţiei judeţene atâta vreme cât Guvernul în întregul său, dar în mod special Ministerul Finanţelor Publice au retras sursele de echilibrare din taxa pe valoarea adăugată.

Veniturile proprii şi sumele defalcate din cota de impozitul pe venit sunt infime în raport cu nevoile reale şi stringente pentru acoperirea drepturilor salariale, ca să nu mai vorbim de achitarea drepturilor cuvenite asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav, a ajutoarelor sociale, a bunurilor şi serviciilor comunitare.