|marți, decembrie 12, 2017
  • Follow Us!

Vâlcea este judeţul cu cei mai mulţi funcţionari publici raportat la populaţie 

• Situaţie îngrijorătoare care trebuie să dea de gândit autorităţilor

Vâlcea este judeţul cu cei mai mulţi funcţionari publici raportat la populaţie

Potrivit unor calcule realizate de specialiştii de la Ziarul Financiar, statul român ar economisi peste 3 miliarde de euro pe an dacă ar concedia jumătate din funcţionarii publici din administraţiile centrale şi locale şi o treime din angajaţii care lucrează în birourile Ministerului de Interne, adică dacă ar restructura „mânuitorii de hârtii”. Cei mai multi funcţionari publici sunt în Bucureşti (61.000 de angajaţi de la stat corespund unui număr de 2 milioane de locuitori – pondere de 3,1%), însă cel mai „dezechilibrat” judeţ din ţară este Vâlcea, unde există aproape 16.000 de funcţionari publici la circa 409.000 de locuitori (pondere de 3,9%).

Tot potrivit Ziarului Financiar, cheltuielile salariale anuale pentru plata celor 326.000 de salariaţi care lucrează în administraţia publică sunt de 4,38 miliarde de euro, având în vedere faptul că statul plăteşte şi cel de-al treisprezecelea salariu pentru bugetari. Concedierea a jumătate din angajaţii care lucrează în birourile instituţiilor de stat ar aduce o economie de aproape 2,2 miliarde de euro anual la buget. De asemenea, eliminarea celor 50.000 de angajaţi din subordinea Ministerului de Interne care lucrează exclusiv în birouri ar putea aduce economii de aproape 500 de milioane de euro.

Salariul mediu net în administraţia publică este de 3.371 de lei brut pe lună, dublu faţă de salariul mediu pe economie. De altfel, 2.300 de funcţionari din administraţia publică au un salariu lunar mai mare de 8.000 de lei, aceştia reprezentând jumătate din cei 5.600 de angajaţi bugetari care au avut salarii brute mai mari de 8.000 de lei în luna octombrie a anului trecut, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Concedierea a jumătate din aceştia ar putea aduce economii semnificative la buget.

Indiferent dacă o să se scadă salariile sau o să se facă concedieri, nu poate fi vorba de reducere de costuri, cum se întâmplă în mediul privat, pentru că banii nu există şi nu pot fi folosiţi pentru alte investiţii, spun specialiştii. Surprinzător însă este şi faptul că angajaţii de la stat nu vor să lucreze în mediul privat.

Publicarea salariilor pe site-urile instituţiilor a condus la descoperirea mai multor anomalii în salarizarea din sistemul de stat, cea mai frecvent întâlnită fiind cea în care angajaţii de pe funcţii de execuţie primesc salarii mult mai mari decât ale şefilor lor. Spre exemplu, şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi cel al Vămilor primesc salarii mai mici decât proprii consilieri, şefi de serviciu şi directori. Astfel, dacă şeful ANAF a câştigat în luna aprilie un salariu net de 4.693 de lei, mult mai puţin decât consilierul său personal, care a avut un salariu net de 7.283 de lei.

Un secretar general din cadrul aceleiaşi instituţii a câştigat peste 10.000 de lei în luna aprilie. Listele cu veniturile obţinute de salariaţii din sectorul public apar aproape în fiecare zi pe site-urile oficiale ale instituţiilor, discrepanţe salariale majore fiind întâlnite în aproape fiecare minister. Publicarea acestor liste este încă un pas prea mic pentru desluşirea nebuloasei salariilor de la stat. Ministerele nu dau raspunsuri de ce unii subordonaţi iau salarii mai mari decât miniştrii – situaţie care nu se poate regăsi în mediul privat. Până şi premierul Emil Boc, care a încasat în aprilie 6.142 de lei, se vede depăşit la salariu de managerii publici din Secretariatul General al Guvernului, care au obţinut peste 7.000 de lei în  aceeaşi perioadă. (P.C.)

Leave a Response