|duminică, decembrie 17, 2017
  • Follow Us!

Dosarul procurorilor acuzaţi de fraudarea concursului rămâne la instanţă 

Dosarul procurorilor acuzaţi de fraudarea concursului rămâne la instanţă

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au respins ca inadmisibile, recursurile declarate de trei dintre magistraţii acuzaţi de fraudarea concursului pentru procurori din 2007 împotriva sentinţei prin care le-a fost respinsă cererea de restituire a dosarului la DNA. Avocaţii a trei magistraţi acuzaţi de fraudarea concursului pentru procurori din 2007 au susţinut, la 19 octombrie că un articol din Codul de Procedură Penală le încalcă dreptul la apărare, deoarece nu pot face recurs împotriva sentinţei prin care le-a fost respinsă cererea de restituire a dosarului la DNA.

Avocaţii au criticat norma penală în cadrul recursului împotriva încheierii din 20 noiembrie 2008 a Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, când le-a fost respinsă o excepţie privind neregularitatea actului de sesizare şi cererea de trimitere a dosarului la DNA, în vederea refacerii urmării penale. Avocaţii nu sunt de acord cu articolul 385 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia „încheierile pot fi atacate cu recurs numai o dată cu sentinţa sau decizia recurată, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs”.

Apărătorii au susţinut că norma penală este nelegală, pe motiv că interzice numai inculpatului să exercite o cale de atac în anumite condiţii, pe când procurorului îi permite. „Norma ne interzice să facem recurs la încheierea prin care ni s-a respins trimiterea cauzei la procurori, dar procurorul poate uza de calea de atac atunci când instanţa se desesizează”, au explicat avocaţii. De asemenea, aceştia au arătat că „procurorul are o poziţie privilegiată”, susţinând că se încalcă principiul egalităţii armelor, dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în care ar trebui să existe concomitent dreptul procurorului şi al inculpatului de a face recurs.

Apărătorii au mai invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia instanţele naţionale au obligaţia de a înlătura din oficiu sau la cererea părţilor prevederile care contravin Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi au dat exemple în care România a pierdut procese la CEDO pe motiv că părţile n-au putut face uz de calea de atac, în anumite condiţii. Curtea Constituţională a respins însă, pe 29 aprilie, o parte dintre excepţiile invocate în dosarul fraudării concursului pentru procurori, suspendat, pentru prima oară, în data de 8 decembrie 2008, la iniţiativa procurorilor Gabriela Ghiţă, Gheorghe Bucur şi a judecătorului vâlcean Gheorghe Cerbeanu.

Completul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a suspendat, în 8 decembrie 2008, procesul privind fraudarea concursului pentru procurori, după ce a admis o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la articole din Codul de Procedură Penală şi a trimis dosarul la Curtea Constituţională. Unul dintre procurorii învinuiţi în acest proces, Gabriela Ghiţă, a solicitat magistraţilor trimiterea dosarului la Curtea Constituţională a României, deoarece Codul de Procedură Penală nu prevede atacarea cu recurs a încheierilor prin care s-au respins excepţii de nelegalitate, ceea ce ar contravine legii fundamentale. DNA i-a trimis în judecată, în data de 6 mai 2008, pe procurorii Eugen Cojocaru, Gheorghe Dumitru, Gabriela Ghiţă, Sterian Guli, notarul Gheorghe Bucur şi pe judecătorul Gheorghe Cerbeanu, în legătură cu fraudarea concursului pentru funcţiile de conducere din Parchete din toamna anului 2007.

Leave a Response