Avocaţii a trei magistraţi acuzaţi de fraudarea concursului pentru procurori din anul 2007 au susţinut, luni, că un articol din Codul de Procedură Penală le încalcă dreptul la apărare, deoarece nu pot face recurs împotriva sentinţei prin care le-a fost respinsă cererea de restituire a dosarului la DNA. Avocaţii au criticat norma penală în cadrul recursului declarat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva încheierii din 20 noiembrie 2008 a Secţiei Penale a aceleiaşi instanţe, când le-a fost respinsă o excepţie privind neregularitatea actului de sesizare şi cererea de trimitere a dosarului la DNA, în vederea refacerii urmării penale.
Chichiţe avocăţeşti
Avocaţii au criticat astfel articolul 385 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia „încheierile pot fi atacate cu recurs numai o dată cu sentinţa sau decizia recurată, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs”. Apărătorii au susţinut că norma penală este nelegală, pe motiv că interzice numai inculpatului să exercite o cale de atac în anumite condiţii, pe când procurorului îi permite. „Norma ne interzice să facem recurs la încheierea prin care ni s-a respins trimiterea cauzei la procurori, dar procurorul poate uza de calea de atac atunci când instanţa se desesizează”, au explicat avocaţii.
De asemenea, aceştia au arătat că „procurorul are o poziţie privilegiată”, susţinând că se încalcă principiul egalităţii armelor, dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în care ar trebui să existe concomitent dreptul procurorului şi al inculpatului de a face recurs. Apărătorii au mai invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia instanţele naţionale au obligaţia de a înlătura, din oficiu sau la cererea părţilor, prevederile care contravin Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi au dat exemple în care România a pierdut procese la CEDO pe motiv că părţile n-au putut face uz de calea de atac, în anumite condiţii.
Instanţa va lua o decizie la 2 noiembrie.
Curtea Constituţională a respins, pe 29 aprilie, o parte dintre excepţiile invocate în dosarul fraudării concursului pentru procurori, suspendat, pentru prima oară, în data de 8 decembrie 2008, la iniţiativa procurorilor Gabriela Ghiţă, Gheorghe Bucur şi Gheorghe Cerbeanu. Completul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a suspendat, în 8 decembrie 2008, procesul privind fraudarea concursului pentru procurori, după ce a admis o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la articole din Codul de Procedură Penală şi a trimis dosarul la Curtea Constituţională. Unul dintre procurorii învinuiţi în acest proces, Gabriela Ghiţă, a solicitat magistraţilor trimiterea dosarului la Curtea Constituţională a României, deoarece Codul de Procedură Penală nu prevede atacarea cu recurs a încheierilor prin care s-au respins excepţii de nelegalitate, ceea ce ar contravine legii fundamentale.
Dosarul a fost trimis la Curtea Constituţională prin decizia din 8 decembrie 2008, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat dosarul de la Curtea Constituţională, pentru a putea continua judecata la termenul din 10 februarie 2009, când s-au invocat noi excepţii de neconstituţionalitate. Instanţa supremă a admis şi la acest termen ca dosarul fraudării concursului pentru procurori să fie suspendat şi trimis la Curtea Constituţională, decizie rămasă definitivă în 24 martie 2009, prin hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. DNA i-a trimis în judecată, în data de 6 mai 2008, pe procurorii Eugen Cojocaru, Gheorghe Dumitru, Gabriela Ghiţă, Sterian Guli, pe notarul Gheorghe Bucur şi pe judecătorul vâlcean Gheorghe Cerbeanu, în legătură cu fraudarea concursului pentru funcţiile de conducere din Parchete din toamna anului 2007.
Procurorii DNA susţin că, în cursul lunii noiembrie 2007, Eugen Cojocaru a pretins de la procurorul Gheorghe Dumitru suma de 50.000 de euro pentru ca, prin influenţa de care se bucura asupra membrilor Comisiei de examinare, să-i determine pe aceştia să-i înlesnească promovarea examenului pe care acesta îl susţinea pentru ocuparea funcţiei de şef la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. Din suma pretinsă, Cojocaru ar fi primit efectiv suma de 15.000 de euro, Gheorghe Dumitru fiind ajutat de Gheorghe Cerbeanu, judecător la Tribunalul Vâlcea şi Gheorghe Bucur, notar public, potrivit anchetei DNA. Procurorii au mai stabilit că, în cursul lunilor octombrie - noiembrie 2007, Gheorghe Dumitru i-a dat mai multe bunuri (băuturi alcoolice, vin şi whisky) inculpatului Gheorghe Bucur pentru ca acesta, prin influenţa pretinsă asupra unor magistraţi, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, să-i determine pe aceştia să intervină asupra membrilor Comisiei de examinare în scopul promovării examenului în funcţia de conducere vizată.
În urma concursului, Gheorghe Dumitru s-a plasat pe prima poziţie la examenul pentru promovarea în postul de procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. Potrivit DNA, în cursul lunii noiembrie 2007, Sterian Guli, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni, candidat pentru promovarea în funcţia de prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, prin intermediul lui Eugen Cojocaru, a obţinut de la Gabriela Ghiţă, preşedintele Comisiei de examinare, o parte din subiectele concepute pentru examenul scris al candidaţilor ce urma să se desfăşoare în data de 25 noiembrie 2007.
Web Design by DowMedia
