|sâmbătă, octombrie 20, 2018
  • Follow Us!

621 de ani de la atestare a Călimăneştiului 

621 de ani de la atestare a Călimăneştiului

La 20 mai, cu începere de la ora 10.00, Sala de lectură a Bibliotecii Orăşeneşti „A. E. Baconsky” Călimăneşti a găzduit simpozionul: „621 de ani de atestare documentară a localităţii Călimăneşti”. În context a fost lansată şi Monografia oraşului Călimăneşti. Evenimentul s-a desfăşurat cu sprijinul Primăriei oraşului Călimăneşti, a Forumului Cultural Călimăneşti şi a Bibliotecii Orăşeneşti „A.E. Baconsky” din staţiune. Atestarea este adeverită de hrisovul din 20 mai 1388, emis de cancelaria domnească pe vremea lui Mircea cel Bătrân. Hrisovul este publicat în „Document privind Istoria României”, veacul XIII, XIV şi al XV-lea.

Întâlnim două variante: una mai lungă şi alta mai scurtă, care poartă însă aceeaşi dată: 20 mai şi ambele se referă la construirea Mânăstirii Cozia de Voievodul Mircea cel Bătrân. Din acest hrisov aflam, printre altele, preţioase informaţii care interesează şi oraşul nostru. În ambele variante ale hrisovului se precizează: „a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire”. În prima variantă, se consemnează aşezarea ei geografică: „la locul numit Călimăneşti, pe Olt”. Această precizare constituie prima atestare documentară a oraşului. Satul Călimăneşti avea o mare vechime, era cunoscut încă din veacul a IV-lea, pe când era şeful obştei săteşti Căliman, de la care ne-a rămas numele de „Calimăneşti”. În varianta scurtă a documentului, aşezarea are alt nume, „la locul numit Nucet pe Olt”, care corespunde actualei aşezări.”, spune dr. Gheorghe Mămularu, din Călimăneşti.

O onoare specială

Florin Zamfirescu a venit săptămâna trecută la Călimăneşti, pentru a participa la manifestările organizate de Primăria Călimăneşti în cinstea sa. Consilierii locali au decis în unanimitate ca, începând cu 19 mai, la aproximativ o lună după ce artistul a împlinit 60 de ani, Casa de Cultură din Călimăneşti să poarte numele marelui actor român. Vestea l-a măgulit pe maestru, care a mărturisit că, deşi nu se aştepta ca numele său să fie dat unei instituţii de cultură cât timp este în viaţă, se simte onorat de o asemenea iniţiativă. „Nu mă pot ţine pe picioare de emoţie… De obicei, astfel de momente apar când nu mai eşti. Este adevărat că am debutat la Casa de Cultură de la Călimăneşti dar, sincer să fiu, niciodată nu m-am gândit că îmi va purta vreodată numele. Am avut emoţii cu câteva săptămâni în urmă, de când am aflat, emoţii am şi acum, voi avea şi în zilele care vor urma.”, le-a mărturisit artistul celor prezenţi la şedinţa festivă a consiliului local.

Carieră artistică deosebită

Zamfirescu şi-a făcut ucenicia pe scena Casei de Cultură de la Călimăneşti şi a făcut senzaţie pe 27 martie 1966 în spectacolul „Dialog la distanţă”, când a uimit prin maturitatea şi originalitatea interpretării baladei „Meşterul Manole”. Este cunoscut în ţară şi străinătate pentru rolurile de excepţie din teatru şi film, care îi aduc distincţii şi medalii binemeritate cum ar fi: Ordinul „meritul cultural clasa a III-a”, 1984; premiul criticii „Cel mai bun actor al anului 1997”; Ordinul naţional pentru merit în grad de cavaler, 1997; diploma de excelenţă în cinematografia română.

Actor regizor, profesor universitar, rector al U.A.T.C , doctor în Arte, membru în juriul Festivalului Internaţional de Teatru Experimental de la Cairo-Cifet, autor a două volume „Actorie şi magie”, 2003 şi al volumului de povestiri „Catifea”, 2005. Din 2008 conduce cursul „Arta actorului” la U.N.A.T.C, coordonator de an şi actor la Teatrul Odeon. Actorul Florin Zamfirescu cu studenţii săi de la teatru vor derula, prin Tabăra Actorilor Studenţi, un proiect ce va viza prezentarea de spectacole pentru localnici şi turişti în perioada estivală a anului 2009.

O mare familie de artişti

La manifestările care i-au fost dedicate, actorul a fost însoţit de familia sa, o familie de artişti, cum îi place să o prezinte, dar şi cea mai mare realizare a vieţii sale, aşa cum a mărturisit. De la mamă a moştenit pasiunea pentru poezie, tatăl său este cel care l-a dus pe scena unei case de cultură, iar sora, Raluca Zamfirescu, este şi ea o actriţă de succes. Viaţa personală i-a fost marcată de artişti. Primele două soţii au fost şi ele artiste, iar actuala soţie, Cătălina Mustaţă, este şi ea o mare actriţă. Copii i-au călcat de asemenea pe urme.

Vlad, fiul din prima căsătorie al lui Florin Zamfirescu cu o profesoară de pian, şi Ştefana, fiica sa din căsătoria cu actriţa Valeria Sitaru, au continuat tradiţia familiei. Şi noii intraţi în familie sunt tot artişti: Ştefana s-a căsătorit în anul 2005 cu un designer, iar Vlad s-a căsătorit cu o balerină. Acum, Florin Zamfirescu este un bunic cu doi nepoţi şi mai aşteaptă încă unul. Dincolo de scenă, Florin Zamfirescu, mai are un rol care îi este deosebit de drag, acela de profesor şi rector al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale”,

Leave a Response