Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu a primit recent titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii ''Babeş-Bolyai'' din Cluj-Napoca, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat în sala Aula Magna a instituţiei de învăţământ. Universitatea este instituţia cu cea mai lungă tradiţie academică din România, iar rectorul Andrei Marga a subliniat faptul că guvernatorul Mugur Isărescu a apărat „cu competenţă sistemul bancar din România, a adoptat soluţii adecvate pentru ţară în ultimele două decenii, fiind un excelent finanţist, dublat de un negociator priceput, în etapele premergătoare aderării ţării la Uniunea Europeană”.
În „Laudatio”, decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, prof. Dumitru Matiş, a făcut o prezentare detaliată a activităţii lui Mugur Isărescu, insistând asupra contribuţiei guvernatorul în crearea unei culturi financiar-bancare. Cancelarul Radu Cătană a rostit apoi, în latină, „Proclamaţia'' acordării înaltului titlu. În discursul de mulţumire, guvernatorul a ales o temă actuală - cea a impactului crizei financiare globale asupra României -, în contextul în care „criza este fără precedent în ultima jumătate de secol, iar cauzele care au generat-o s-au intercondiţionat”.
„Pe lângă exuberanţa în acordarea creditelor de către Banca Centrală a SUA, starea de criză derivă şi din tendinţa de redistribuire globală a bogăţiei, respectiv ţiţei şi gaze naturale. Toate au dus la apetitul pentru active la preţ redus, cu câştiguri ulterioare foarte mari, pe fondul lipsei de vigilenţă. Economiştii au dat semnale de avertisment, dar nu au fost luate în seamă. După 17 luni de la declanşare, piaţa internaţională a rămas tot atât de netransparentă'', a arătat, printre altele, Mugur Isărescu.
El a afirmat că, pe termen scurt, trebuie identificate soluţii care să restabilească încrederea investitorilor, iar pe termen lung este nevoie de o reformă a sistemului financiar, de contabilitatea titlurilor şi de asigurarea identităţii pieţelor. Potrivit guvernatorului BNR, capitalul românesc este puţin afectat de actuala criză, dar indirect, criza financiară şi recesiunea din ţările dezvoltate se vor extinde. „Pe canal comercial, România se va confrunta cu o încetinire a exporturilor, iar pe canal financiar - cu o încetinire a accesului la finanţări externe, iar acest aspect va afecta, în continuare, deprecierea monedei naţionale. Încetinirea este cuvântul de ordine.
Accentuarea crizei se produce şi ca urmare a efectelor pe care le are asupra speranţelor oamenilor. Pe de altă parte, există diferenţe notabile între economia românească şi economiile ţărilor dezvoltate iar în acest context nu putem copia pachetele de măsuri anticriză adoptate în alte ţări'', a explicat Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR este de părere că România are de ales între o reducere ordonată a deficitul de cont curent şi o reducere naturală, cu consecinţe asupra cursului de schimb valutar.
În opinia reprezentantului băncii centrale, instituţiile cu rol decizional ale statului trebuie să evite o abordate emoţională a crizei, cu presiuni din partea sindicatelor, impunându-se o întărire a politicii fiscale şi un control al structurii cheltuielilor. „Bugetul pentru 2009 este primul pas lăudabil, prin alocarea unor fonduri pentru investiţii. În paralel, este nevoie de o politică monetară strânsă, de o îmbinare a muncii cu productivitatea.
Este, apoi, nevoie de o ameliorare a percepţiei investitorilor străini privitor la România, prin compensarea finanţărilor externe şi stimularea prin politici adecvate creării de noi locuri de muncă. Motorul imobiliar, care se umflase excesiv înainte de criză trebuie înlocuit cu motorul construcţiei în domeniul infrastructurii”, a arătat Isărescu. Guvernatorul BNR a subliniat că cel mai mare atu pe care îl are România în strategia de diminuare a efectelor crizei globale este volumul mare de fonduri structurale nefolosite.
Web Design by DowMedia
