|sâmbătă, noiembrie 18, 2017
  • Follow Us!

Te poţi exprima cum vrei 

Tableta a… politică

                Te poţi exprima cum vrei…

                    
                            de Mihai Râmniceanu

A trecut vremea când cenzura, controlul presei îţi puneau pumnul în gură şi spuneau: „Asta nu, asta nu!” De-atunci, oamenii din presa scrisă şi vorbită au avut tot timpul să se şcolească, să ia masterate, doctorate, să devină oameni ai elitei scrise şi vorbite din mass media, să fascineze cu reportajele şi anchetele lor, să ne lase cu regretul că abia… mâine îi mai putem vedea şi auzi.

A trecut vremea cenzurii, iar şcolile despre care spuneam că i-au ridicat în ochii noştri    s-au înmulţit precum…. melcii după ploaie. Însă, sunt lucruri pe care tot mai mulţi auditori, cititori şi privitori le „înghit” mai greu. Cum zici ceva ce nu convine… politicii postului şi jurnalistului, ţi se aminteşte despre Constituţie, despre libera exprimare, despre emisiunea mea, opinia mea, fiindcă orice tâmpenie e opinie, acum! E „părerea mea”.

Într-o ţară în care  toţi fură, de ce n-ar fura şi absolventul de liceu, doar a devenit matur, doar e baca şi laureat! Fură! Şi ce dacă! Am proba, dar nu l-am prins, am plagiatul, dar nu l-am prins! N-am ce face! Se fură în economie, în politică, la taxe, la rate, în sport, la facturare, la proiectare… Ne spune teveul.

Ascult, ca în fiecare seară, opiniile unor domni care au devenit abonaţii permanenţi ai unui post de tv. Fiecare cu părerea lui, despre… alţii, fiecare surprins, deşi vorbeşte despre colegul de partid, de parlament, de şcoală, fiecare as în demonstrarea adevărului, în oferirea soluţiilor.

Mai ieri, se vorbea despre o „echilibrare” a informaţiilor jurnalelor de actualităţi. E o „prostie”, nu poţi impune realizatorului să aleagă formatul pe care-l vrei tu, el îl face pe acela pentru care ia banii, nu poţi să-i impui să nu-ţi descrie fapta, crima, actul de suicid, furtul cu cele mai mici amănunte, pentru că „asta e realitatea”. Dar nu cumva oferă soluţia şi altor amatori? Nu, pentru că el este meseriaş, iar tu eşti un neprofesionist. Nu poţi să-i atragi atenţia asupra unor exagerări sau a limbajului, pentru că te invită să butonezi pe alt canal, adică pe unul care e la concurenţă cu el, dar spune acelaşi lucru…

Nu poţi nici să-i spui că dumnealui nu etichetează oamenii, nu-i poate face ticăloşi la grămadă şi… în direct, mai ales că nu toţi merită acest epitet, nu poţi să nu zâmbeşti amar când dumenealui, realizatorul, în timpul conceretului dedicat lui Mandela face o constatare de mai mare râsul, comparând spectacolul muzical cu… concertul creşterii preţurilor în ţară! Şi nu poţi nici să-l contrazici când afirmă cu toată tăria, şi are perfectă dreptate, că televiziunea nu educă, „şcoala educă, familia educă”, spune dumnealui.

Bravo musiu realizator. Ia mai mergi matale la manualul acela despre ABC-ul presei, al jurnalismului şi vezi dacă scrie pe undeva că televiziunea jigneşte, minte, incită sau are rol permanent de demolator. Şi te rog, nu te mai exprima aşa: „Noi nu avem cu ce merge la piaţă, noi nu…”.

Care noi, domnule? Poate noi cei care te ascultăm cum constaţi academic că „Toate drumurile duc la Roma….” adăugând o altă mare descoperire, ce-ţi aparţine, cum că: „Toate preţurile duc spre toamnă!” Hodoronc! Oricum, ca să nu mai tai matale calea invitaţilor în studiou, îţi voi tăia eu calea plecând pe un alt canal. Te poţi exprima cum vrei, dar nu te îndepărta de bunul simţ, de ceea ce ai învăţat acasă şi la şcoală, după cum bine ne spuneai…

Leave a Response