|duminică, septembrie 24, 2017
  • Follow Us!

Autorităţile fac cârpeli pe Valea Oltului 

În loc să rezolve problema bolovanilor care ameninţă viaţa oamenilor,

Autorităţile fac cârpeli pe Valea Oltului

Drumul Naţional 7 (European 81), care străbate Valea Oltului de la staţiunea Călimăneşti – Căciulata până la Sibiu este ruta cea mai circulată din judeţul Vâlcea. Pe această şosea circulă în medie peste 8.000 de maşini într-un interval de 24 de ore, însă se ajunge frecvent şi la 13.000 de autovehicule în perioadele de vârf ale traficului. Drumul Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu este, de asemenea cea mai scurtă legătură de comunicaţie între zona de sud a ţării şi graniţa cu Ungaria. Din păcate pe această şosea frecvent circulată stâncile căzute de pe versanţii muntoşi au făcut mai multe victime. Abia după ce oamenii au rămas infirmi lucrătorii de la Drumuri Naţionale au demarat lucrările de consolidare a versanţilor. În privinţa stabilizării versanţilor muntoşi aflaţi de o parte şi de alta a şoselei şi căii ferate care traversează Valea Oltului exista un proiect depus de Drumurile Naţionale, care prevedea construirea unor tunele de protecţie în zonele periculoase. Acest proiect a căzut însă, pentru că … ar costa prea mulţi bani. Între timp vieţile oamenilor sunt puse în pericol în fiecare zi de stâncile care continuă să cadă în anumite porţiuni dintre Călimăneşti şi Câineni. În loc să rezolve problema autorităţile strâng stâncile cu … roaba, în timp ce se roagă ca tragediile întâmplate pe Drumul European 81 să nu se mai repete.
Lucrările de consolidare au fost amânate până la .. calendele greceşti
Lucrările de consolidare a versanţilor de pe Valea Oltului au fost amânate de autorităţi din cauza … lipsei banilor. Defileul Oltului ar avea nevoie de câteva sute de miliarde de lei pentru a scăpa de problemele create de căderile de stânci. Eugen Mănescu, directorul districtului Vâlcea al Administraţiei Naţionale a Drumurilor a spus că a fost deja depusă documentaţia necesară în privinţa construirii de tunele. „Avem 30 de proiecte pentru 100 de lucrări care ar trebui efectuate pe tot traseul Văii Oltului, dar pentru punerea lor în practică ar fi nevoie de câteva sute de miliarde de lei. Iniţial se făcuseră nişte calcule, dar apoi au fost refăcute în totalitate, iar sursa de finanţare era reprezentată de împrumuturile externe, plus partea noastră de cofinanţare, care ar fi trebuit să fie alocată prin hotărâre de guvern”, a spus directorul AND. Punerea în practică a acestor proiecte ar trebui să dureze aproximativ trei ani, dar începerea lor a fost amânată. Zonele de risc sunt încercuite pe hartă, dar nu s-a făcut nimic concret pentru înlăturarea pericolului. Versanţii de pe Valea Oltului rămân adevărate capcane ale morţii pentru toţi participanţii la trafic. Investiţia care vizează consolidarea munţilor a fost amânată pentru “cândva”, în anul 2007, din cauza formalităţilor care durează foarte mult. Anul trecut traficul rutier a fost blocat în mai multe rânduri de prăbuşirea a mii de tone de stânci, iar pentru ieşirea din criză a fost nevoie la pe Valea Oltului să se perinde atât preşedintele Băsescu, care a făcut câteva zile pe “şeful de şantier”, câr şi alţi demnitari.

Tunelele sunt prea scumpe, iar plasele nu pot sta în calea stâncilor

Oricum, chiar dacă ar începe lucrările de consolidare, varianta iniţială, a construirii de tunele a ieşit din discuţie, deoarece este prea scumpă. “Tunelarea ariilor periculoase a fost scoasă din schemă. S-a discutat despre soluţii precum ancorarea unor plase mai rezistente sau cimentarea versanţilor, cu ajutorul unor pompe speciale”, a spus Tudor Marin, adjunctul şefului Administraţiei Naţionale a Drumurilor. Specialiştii spun că balanţa ar înclina mai mult spre cimentarea stâncilor, pentru că prima variantă ar dura mai mult, iar circulaţia s-ar desfăşura cu restricţii. Oricum, plasele montate pe munte nu ar putea sta în calea stâncilor, aşa cum a demonstrat chiar natura de mai multe ori până acum, dar nici cimentarea nu ar fi de mare folos în cazul în care ar cădea pe şosea sau pe calea ferată un versant întreg, aşa cum s-a întâmplat deja de două ori. Stâncile care cad zilnic pe şosea sunt strânse de lucrătorii de la drumuri cu utilajele şi cu roabele. “Pietrele cad şi pe sub plasele de sârmă sau cad cu plase cu tot, deoarece planul de alunecare este sub adâncimea copertinelor. O să supraveghem şi o să amplasăm oameni cu utilaje, care să fie permanent pe traseu. E imposibil să nu adunăm la câteva zile câte o roabă de pietre de pe carosabil”, a precizat Tudor Marin. În condiţiile de faţă, riscul ca participanţii la trafic să fie prinşi cu maşinile sub blocurile de stâncă este destul de ridicat. Conform unei statistici făcute la nivel naţional Drumul Naţional 7, care străbate judeţul Vâlcea este considerat  « şoseaua morţii ». DN7 eate pe locul 10 la nivel naţional în privinţa numărului de accidente rutiere. „Conform unei statistici a poliţiei române, DN 7 (Piteşti – Ramnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad) ocupă un loc fruntaş pe lista zonelor cu risc ridicat de accidente: locul 10. Infrastructura reprezintă şi ea un factor care influenţează statistica, iar parcul de maşini la Vâlcea a ajuns de patru ori mai mare la Vâlcea decât înainte de Revoluţie. Blocajul de pe Valea Oltului este un exemplu elocvent. Anul trecut, la Câineni traficul a fost paralizat aproape o lună, după ce un mal întreg s-a surpat peste Drumul Naţional 7 şi peste calea ferată. Transportul feroviar a fost reluat fără restricţii abia acum câteva zile, după ce luni de zile în zona Râul Vadului s-a circulat cu transbordare.

Anual nu mai puţin de 2500 de persoane mor în România în accidente rutiere. Statistic acest lucru echivalează cu dispariţia de pe hartă a unei comune de mărime medie, în condiţiile în care în ultimii ani s-a dublat parcul auto care numără acum peste 4,6 milioane de maşini. Numărul posesorilor de permise este de 5,6 milioane, iar situaţia infrastructurii rutiere este aproximativ aceeaşi ca şi înainte de revoluţie.

Leave a Response